Informații noi despre modul în care mintea ne influențează corpul
Autor: Airinei Camelia

Mai specific, studiul dezvăluie noi indicii despre modul în care stresul, depresia È™i altă stări mentale pot altera funcÈ›ionarea organelor, dovedind că există o bază anatomică reală a afecÈ›iunilor psihosomatice. De asemenea, s-a evidenÈ›iat un substrat neural concret, ce poate explica modul în care meditaÈ›ia, yoga sau Pilates pot fi de ajutor în modularea răspunsului corpului la situaÈ›ii de stres fizic, mental È™i emoÈ›ional.
În cadrul studiului, oamenii de È™tiință au trasat circuitul neural care leagă cortexul cerebral de medulla suprarenală - partea interioară a glandei suprarenale, localizată deasupra fiecărui rinichi. Surpriza a fost numărul mare de reÈ›ele găsite. Astfel, s-a descoperit că medulla suprarenală este controlată din mai multe regiuni ale zonei corticale. Cea mai mare influență provine din zonele motorii ale cortexului, precum È™i din zone ce controlează cogniÈ›ia È™i reacÈ›iile afective.
Aceste descoperiri sunt importante în contextul în care răspunsul acut la stres include o varietate de modificări corporale, precum accelerarea bătăilor inimii, transpiraÈ›ia È™i dilatarea pupilelor. Aceste modificări pregătesc corpul pentru răspunsul de „luptă sau fugă”. ViaÈ›a de zi cu zi necesită însă acÈ›iuni raÈ›ionale È™i din acest motiv avem nevoie de un control cognitiv a răspunsului la stres.
Un rezultat surprinzător al studiului este implicarea zonelor motorii din cortex - cele privind planificarea si performanÈ›a acÈ›iunii - în relaÈ›ia cu medulla suprarenală. Una dintre aceste zone este cortexul motor primar, ce controlează miÈ™carea axială È™i postura - acest lucru ar putea explica de ce exerciÈ›iile fizice ajută în modularea răspunsului corpului la stres. Tehnicile de calmare ca Pilates, yoga, tai chi È™i dansul necesită aliniament scheletal potrivit, coordonare È™i flexibilitate.
Studiul a mai dezvăluit că zonele din cortex activate în situaÈ›iile în care ne dăm seama de un conflict sau atunci când realizăm că am făcut o greÈ™eală sunt de asemenea o sursă de influență asupra medullei suprarenale. Asta înseamnă că amintirea unei erori făcute in trecut sau a unui eveniment traumatic poate transmite aceleaÈ™i semnale către medulla suprarenală ca evenimentele în sine atunci când s-au întâmplat. Această descoperire este importantă pentru terapia stresului posttraumatic.
Au mai fost descoperite legături cu medulla suprarenală în zonele corticale active în timpul meditaÈ›iei È™i zonele care prezintă modificări în depresia bipolară familială. Asa cum afirmă autorii studiului, aceÈ™tia au descoperit „harta” conexiunilor neuronale din creier (connectom) specifice stresului È™i depresiei.
In concluzie, rezultatele studiului indică existenÈ›a circuitelor ce fac legătura între miÈ™care, cogniÈ›ie È™i răspunsul emoÈ›ional pe de o parte, È™i funcÈ›ionarea medullei suprarenale È™i controlul stresului pe de altă parte. Aceste circuite pot media efectele stresului cronic È™i a depresiei asupra funcÈ›ionării organelor.
Sursa: MedicalXpress
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Tulburările de comportament alimentar la pacienții cu boală Parkinson
- Răspunsul la durere, atingere sau mâncărime este influențat de localizarea interneuronilor în măduva spinării
- Privarea de somn crește riscul de boală Alzheimer
- Șapte obiceiuri sănătoase sunt corelate cu un risc mai mic de demenţă la persoanele cu risc genetic
- Psihomatica - ce ar trebui sa stim?
- O problema...mai rara
- AJUTOR!!! pentru Tulburarea Psihosomatica si Spasmofilie
- Somatizarea se vindeca?
- Ma simt de parca am 80 de ani, am dureri peste tot in corp si stare de rau generala
- Am si eu o problema!!!
- Obstacole in calea vindecarii