Îți îmbătrânește inima prea repede? Obiceiuri care adaugă decade la vârsta inimii

Un studiu multicentric, retrospectiv, condus de cercetătorii de la Universitatea din East Anglia, a analizat relația dintre îmbătrânirea cardiovasculară și modificările structurale și funcționale ale inimii, folosind imagistica prin rezonanță magnetică cardiovasculară (cardioRM). Studiul, desfășurat în cinci centre internaționale și implicând 563 de participanți, a urmărit dezvoltarea unui model capabil să estimeze vârsta funcțională a inimii pe baza parametrilor cardioRM. Această abordare oferă un instrument valoros pentru depistarea îmbătrânirii premature induse de factori precum obezitatea, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și fibrilația atrială.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate la nivel global, fiind responsabile de peste 19 milioane de decese în 2022. Îmbătrânirea joacă un rol esențial în creșterea riscului cardiovascular, iar procesele de îmbătrânire cardiovasculară pot fi accelerate de factori modificabili precum hipertensiunea, diabetul sau obezitatea. CardioRM este considerată standardul de referință pentru evaluarea non-invazivă a structurii și funcției cardiace, permițând măsurători precise ale volumelor atriale și ventriculare, masei miocardice, fracției de ejecție și deformării miocardice. În ciuda progreselor în domeniul imagisticii și al geneticii, până acum nu exista un model cardioRM simplu care să estimeze vârsta funcțională a inimii, corelată cu riscul cardiovascular.

Despre studiu

Design și participanți

Studiul a inclus 563 de participanți cu vârste între 10 și 85 de ani, provenind din Regatul Unit, Spania și Singapore. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: sănătoși (n = 191), fără comorbidități și cu un indice de masă corporală (IMC) < 25 kg/m², și nesănătoși (n = 366), cu cel puțin o comorbiditate cardiovasculară sau metabolică. O cohortă externă de validare a inclus 25 de indivizi sănătoși. Excluderile au vizat cazuri cu disfuncție ventriculară severă, contraindicații pentru cardioRM sau artefacte semnificative.

Protocol cardioRM și analiză AI

Toți participanții au fost supuși unei examinări cardioRM standardizate, cu analiză automată realizată prin rețele neuronale convoluționale integrate în software-ul MASS. Parametrii analizați au inclus volumele telediastolice și telesistolice ale atriilor și ventriculelor, fracțiile de ejecție, masa miocardică, debitul cardiac și deformare longitudinală globală (DLG). Un set de parametri a fost folosit pentru a dezvolta modelul de vârstă funcțională a inimii.

Dezvoltarea modelului de vârstă funcțională

Modelul de estimare a vârstei funcționale s-a bazat pe datele cohortelor sănătoase. Au fost identificate variabile cu corelație semnificativă și comportament liniar în raport cu vârsta. Cele două variabile incluse în modelul final au fost volumul telediastolic atrial stâng (LA ESV) și fracția de ejecție atrială stângă (LA EF), utilizate pentru calculul vârstei funcționale printr-o ecuație regresională în trei trepte, ajustată în funcție de valorile LA ESV și corectată prin LA EF.

Rezultate

Diferențe între indivizii sănătoși și cei cu comorbidități

Grupul nesănătos a prezentat o vârstă funcțională a inimii cu 4.6 ani mai mare decât vârsta cronologică (P = 0.003). În subgrupuri:

• Obezitatea clasa I: +4 ani
• Obezitatea clasa II: +5 ani
• Obezitatea clasa III: +45 ani
• Hipertensiune: vârstă funcțională crescută cu până la +8 ani în deceniile 3–6
• Diabet zaharat: diferență de +7–8 ani în decada 3, urcând la +40–56 ani în decada 4
• Fibrilație atrială: vârstă funcțională crescută în toate decadele

Modificări structurale și funcționale asociate cu îmbătrânirea

• Atriul stâng: creștere progresivă a volumului și scădere a eficienței de pompă cu vârsta; diferențele sunt accentuate la pacienții cu obezitate și diabet.
• Ventriculul stâng: scădere a volumelor telediastolice și telesistolice; fracția de ejecție crește compensator la vârste înaintate.
• Atriul drept: volum în creștere cu vârsta, dar cu o scădere a fracției de ejecție; DLG urmează un model în oglindă.
• Ventriculul drept: modificări oscilatorii ale volumelor și ușoară creștere a EF, dar cu o tendință de scădere a DLG.

Corelații semnificative

• LA ESV a avut cea mai puternică corelație cu vârsta cronologică (R² = 0.829–0.970, în funcție de intervalul volumului).
• Adăugarea unei corecții pe baza LA EF a îmbunătățit precizia estimării vârstei funcționale.

Implicarea clinică

Modelul cardioRM de estimare a vârstei funcționale a inimii propus în acest studiu oferă un instrument cu potențial clinic major pentru:

• Identificarea precoce a îmbătrânirii cardiovasculare accelerate
• Comunicarea riscurilor pacienților într-un mod intuitiv și vizual (vârsta inimii > vârsta reală)
• Evaluarea eficienței intervențiilor terapeutice prin modificarea vârstei funcționale în timp
• Posibila redefinire a pragurilor pentru parametrii funcționali, cum ar fi EF, în funcție de vârstă

Concluzii

Acest studiu demonstrează că îmbătrânirea cardiovasculară este un proces complex, influențat profund de comorbidități frecvente precum obezitatea, hipertensiunea, diabetul zaharat și fibrilația atrială. Parametrii cardioRM, în special cei atriali, pot fi folosiți pentru a estima cu acuratețe vârsta funcțională a inimii. Această abordare ar putea contribui la optimizarea prevenției și tratamentului în cardiologie, oferind un model simplu, reproductibil și aplicabil clinic pentru evaluarea îmbătrânirii cardiovasculare.