Măsurile de izolare pandemică sunt legate de creșterea preocupărilor legate de dezvoltare la copiii mici

Pandemia COVID-19 a determinat implementarea pe scară largă a măsurilor sociale și de sănătate publică, modificând profund viața familiilor cu copii mici. În Scoția, restricțiile au inclus închiderea școlilor și a spațiilor de joacă, limitarea contactului între gospodării și reducerea accesului la servicii de suport postnatal. Aceste transformări au influențat modul în care copiii au interacționat, au învățat și au beneficiat de îngrijire în primii lor ani de viață, perioadă decisivă pentru dezvoltarea neuropsihologică.
Primele faze ale dezvoltării sunt modelate de mediu, interacțiuni și sănătatea psihică a îngrijitorilor. În timpul pandemiei, copiii s-au confruntat cu reducerea interacțiunilor sociale, frecventarea limitată a instituțiilor educaționale timpurii și un climat familial uneori afectat de stres financiar și emoțional. Deși aceste condiții pot întârzia achizițiile cognitive și socio-emoționale, există și potențiale efecte pozitive precum expunerea redusă la infecții non-COVID sau petrecerea unui timp mai îndelungat în familie, benefic pentru unii copii. Totuși, literatura internațională sugerează că efectele negative sunt predominante, iar datele robuste pentru Europa lipseau până la acest studiu.

Despre studiu

Analiza publicată în The Lancet Regional Health – Europe a folosit date administrative de sănătate pentru a evalua asocierile dintre restricțiile COVID-19 și preocupările de dezvoltare la nivel populațional. Designul s-a bazat pe analiză de serii temporale întrerupte, folosind două momente cheie:

martie 2020 – introducerea restricțiilor;
august 2021 – încetarea lor.

Au fost analizate evaluările de sănătate pentru:

186.265 copii cu vârsta 13–15 luni;
186.766 copii cu vârsta 27–30 luni;
aproximativ 257.532 copii unici implicați în total.

Măsurile urmărite au vizat preocupări legate de dezvoltarea limbajului, rezolvarea problemelor, abilități motorii fine și grosiere, comportament, relaționare și adaptare socială. Modelele ARIMA au estimat modificările tendințelor săptămânale înainte și după implementarea măsurilor, iar patru analize de sensibilitate au evaluat robustețea rezultatelor.

Rezultate

Tendințe generale în dezvoltarea copiilor

Introducerea restricțiilor a fost urmată de o creștere progresivă a procentului copiilor evaluați cu întârzieri sau îngrijorări de dezvoltare. Rata a crescut în medie:

+0,091 puncte procentuale pe săptămână la 13–15 luni;
+0,076 puncte procentuale pe săptămână la 27–30 luni.

Aceasta echivalează cu o creștere totală estimată de 5,5–6,6 puncte procentuale pe întreaga durată a restricțiilor (72 săptămâni). După ridicarea măsurilor, preocupările rămân crescute, însă tendința de amplificare se stabilizează în special în grupa 27–30 luni.

Domenii specifice afectate

Creșteri semnificative au fost observate pentru majoritatea ariei de dezvoltare:

limbaj și comunicare;
rezolvarea problemelor;
abilități motorii grosiere și fine;
socializare și adaptare emoțional-comportamentală.

Excepția notabilă a fost lipsa unui efect clar asupra domeniului emoțional-comportamental la 13–15 luni. După ridicarea restricțiilor, îngrijorările au început să scadă în grupa 27–30 luni, însă fără revenire la valorile anterioare pandemiei.

Consistența și limitările analizei

Analizele de sensibilitate au confirmat în mare parte rezultatele principale, deși unele efecte specifice pe domenii au devenit nesemnificative când perioada analizată a fost redusă. Limitările includ:

imposibilitatea de a separa complet impactul restricțiilor de alți factori sociali;
transferul evaluărilor medicale în mediul online, posibil influențând identificarea întârzierilor;
acces variabil la servicii și diferențe regionale de aplicare a evaluărilor;
ușoară supra-reprezentare a copiilor din grupuri etnice White.

Concluzii

Studiul evidențiază o legătură clară între restricțiile sociale din pandemie și creșterea preocupărilor de dezvoltare în rândul copiilor mici din Scoția. Chiar dacă nivelurile nu au continuat să crească după relaxarea măsurilor, acestea rămân persistent mai ridicate decât înainte de pandemie. Rezultatele sugerează nevoia de monitorizare pe termen lung, intervenții educaționale timpurii și politici de sănătate publică ce protejează spațiile de interacțiune și serviciile pentru copii în situații viitoare de criză.

Data actualizare: 28-11-2025 | creare: 28-11-2025 | Vizite: 118

Bibliografie

Hardie, I., et al. (2025). COVID-19 public health and social measures (PHSM) and early childhood developmental concerns in Scotland: an interrupted time series analysis. The Lancet Regional Health - Europe. DOI: 10.1016/j.lanepe.2025.101525. https://www.thelancet.com/journals/lanepe/article/PIIS2666-7762(25)00317-5/fulltext

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Efectele COVID-19 pe termen lung asupra funcțiilor chimio-senzoriale

Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), virusul responsabil pentru pandemia actuală, cauzează...

Echipamentele speciale și instructajul personalului medical scad riscul de COVID-19

Un studiu recent arată că personalul medical are un risc mai mare de infecție cu noul coronavirus decât restul ...

Apa de gură poate inactiva coronavirusurile

Un studiu publicat recent în revista științifică Journal of Medical Virology arată că unele antiseptice orale...

Vitamina D se corelează cu o rată scăzută a mortalității din cauza COVID-19
Combinația lopinavir-ritonavir (Kaletra) nu aduce beneficii în plus față de terapia standard în formele severe de COVID-19
Probabilitatea de deces a unui pacient cu COVID-19, evaluată cu precizie cu ajutorul inteligenței artificiale
Răspunsul imun întârziat ar putea influența rata mortalității din cauza COVID-19 la bărbați și vârstnici

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Singurătatea la bătrânețe

Singurătatea la bătrânețe nu este doar o experiență emoțională, ci o problemă mai mare decât credem. Cân...

Efectele aplicațiilor mobile asupra copiilor

Dispozitivele mobile inteligente sunt astăzi la îndemâna oricui, ajungând să fie introduse de timpuriu și în...

Singurătatea dăunează longevității

Cercetătorii au ajuns la concluzia că singurătatea și izolarea influențează longevitatea în aceeași măsur�...

Abordarea părinților influențează în mod semnificativ dezvoltarea copiilor cu sindrom X fragil

Singurătatea, la fel de periculoasă ca obezitatea?

Izolarea socială afectează negativ prognosticul pacienților cu boli cardiovasculare

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum