Micro- și nanoplastice detectabile în țesuturile umane

©

Autor:

Micro- și nanoplastice detectabile în țesuturile umane
Poluarea cu plastic a solului, apei și aerului a devenit o problemă globală. Fragmente minuscule de plastic pot contamina mediul înconjurător chiar și atunci când pungile de plastic sau sticlele de apă s-au descompus până în punctul în care nu mai pot fi văzute de ochiul uman. Animalele și oamenii ingerează aceste particule, iar consecințele asupra sănătății lor sunt incerte.

Oamenii de știință au examinat micro- și nanoplasticele în țesuturi umane, iar rezultatele au fost prezentate în cadrul conferinței Fall 2020 Virtual meeting and Expo, organizată zilele acestea de Societatea Americană de Chimie.
Charles Rolsky, care prezintă lucrarea în cadrul conferinței, susține că materialele plastice care contaminează mediul pot fi găsite în orice punct de pe glob, iar în câteva decenii am ajuns la concluzia că plasticul, considerat la început un beneficiu, este acum o amenințare. Există dovezi că plasticul poate pătrunde în organismul uman, însă puține studii s-au concentrat asupra acestui subiect. În acest moment, oamenii de știință se întreabă dacă plasticul este doar o pacoste pentru mediu sau reprezintă un real pericol pentru sănătatea umană.

Microplasticele sunt fragmente mai mici de 5 mm, în timp ce nanoplasticele au mai diametre mai mici de 0,001 mm. Studiile realizate pe animale au asociat expunerea la micro- și nanoplastice cu infertilitatea, inflamații și cancer, însă momentan, în cazul oamenilor, consecinșele nu sunt cunoscute. Cercetările efectuate anterior au demonstrat că particulele de plastic pot trece prin tractul gastrointestinal uman. Rolsky și Varun Kelkar, ambii studenți ai profesorului Rolf Halden de la Universitatea din Arizona, s-au întrebat dacă particulele se acumulează în organism.

Cercetătorii au analizat 47 de probe de țesut uman din plămâni, ficat, splină și rinichi, organe susceptibile la expunerea, filtrarea și colectarea microplasticelor. Ei au dezvoltat un program computerizat prin intermediul căruia pot converti informațiile despre numărul de particule de plastic în unități de masă și suprafață.

Metoda utilizată permite cercetătorilor să identifice în țesuturile umane componente din plastic precum: policarbonat (PC), polietilen tereftalat (PET) și polietilenă (PE). În urma analizării problelor de țesut, s-a dovedit că în toate există contaminare cu plastic, iar Bisfenolul A (BPA), utilizat în multe recipiente alimentare s-a regăsit în toate cele 47 de probe.

Cercetătorii nu vor să alarmeze populația, însă susțin că este îngrijorător faptul că aceste materiale non-biodegradabile prezente peste tot pot pătrunde în țesuturile umane, fără să știm care sunt consecințele acestui lucru. Odată analizat cu exactitate ce se regăsește în țesuturi, oamenii de știință vor putea efectua studii epidemiologice pentru a evalua efectele asupra sănătății umane.

sursa: Science Daily

Data actualizare: 20-08-2020 | creare: 20-08-2020 | Vizite: 838
Bibliografie
Micro- and nanoplastics detectable in human tissues, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2020/08/200817104325.htm
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Contaminarea microplastică, întâlnită cel mai frecvent la moluște
  • Fulgii de zăpadă pot conține cantițăți variabile de plastic
  • Estimarea nivelului de expunere la microplastic de-a lungul vieții
  •