Microbiota cutanată: un partener esențial în modelarea imunității, inflamației și bolilor cronice ale pielii

Un articol de revizuire publicat pe 2 aprilie 2025 în revista Experimental & Molecular Medicine, realizat de cercetători din Coreea de Sud, evidențiază modul în care bacteriile și fungii de pe piele contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar și influențează susceptibilitatea la afecțiuni cutanate cronice. Studiul oferă o privire detaliată asupra comunicării bidirecționale dintre microbiota cutanată și sistemul imun, de la copilărie până la vârsta adultă.

Context

Pielea umană adăpostește miliarde de microorganisme — bacterii, fungi și virusuri — care nu sunt simpli pasageri, ci participanți activi în menținerea homeostaziei, integrității barierei cutanate și reglării imunității. Dezechilibrele în compoziția acestora pot favoriza inflamația și apariția bolilor precum dermatita atopică, psoriazisul sau acneea. Cu toate acestea, mecanismele moleculare și epigenetice prin care microbii cutanați influențează sănătatea și patologia pielii sunt încă insuficient explorate.

Despre studiul actual

Revizuirea include date experimentale despre bacterii precum Staphylococcus epidermidis, Cutibacterium acnes, Lactobacillus rhamnosus GG și fungi precum Malassezia, analizând impactul acestora asupra:

• Imunității cutanate și sistemice

• Integrității barierei pielii

• Inflamației și regenerării tisulare

• Expresiei genice și epigeneticii

Studiul evidențiază și diferențele între colonizarea microbiană la vârste diferite, impactul dezechilibrelor microbiene și potențialul intervențiilor personalizate.

Rezultate principale

Microbiota ca aliat al pielii

• S. epidermidis stimulează vindecarea rănilor, sinteza ceramidelor și dezvoltarea celulelor T reglatoare.

• C. acnes produce acid propionic și trigliceride care întăresc bariera cutanată.

• Malassezia inhibă formarea biofilmelor de S. aureus, contribuind la echilibrul microbian.

• Metaboliții microbieni (ex. indol-3-aldehidă, acid chinolinic) activează receptorul AHR, reducând inflamația prin inhibarea căilor TSLP și NLRP3, implicate în dermatita atopică și psoriazis.

Colonizarea timpurie și „amprentarea” imună

• Bebelușii colonizați precoce cu S. hominis au un risc cu 40% mai mic de dermatită atopică până la vârsta de 1 an.

• Bacteriile care sintetizează riboflavină promovează dezvoltarea celulelor MAIT și Treg, esențiale pentru toleranță imună.

• Dezechilibrele microbiene timpurii sau tratamentele antibiotice în copilărie pot favoriza afecțiuni inflamatorii la maturitate.

Interacțiunea microbi-imunitate

• S. epidermidis activează celulele dendritice (DC), care generează celule T specifice tolerante.

• Metaboliții bacterieni stimulează producția de factori de creștere a mastocitelor de către keratinocite.

• Dezechilibrele pot transforma comensalii în patogeni oportuni (S. epidermidis poate produce lipaze și proteaze proinflamatorii).

• Toxinele din S. aureus activează receptorii neuronali și contribuie la prurit și leziuni.

Tulburări cutanate asociate

• Dermatita atopică: scăderea filagrinei duce la colonizare excesivă cu S. aureus, amplificând răspunsul Th2 și inflamația.

• Psoriazis: axa IL-23–IL-17 este accentuată de S. warneri și Candida albicans, în timp ce S. cohnii pare protector.

• Acnee: dezechilibrul între C. acnes și S. epidermidis afectează inflamația, cu reducerea diversității microbiene și creșterea speciilor Enterococcus.

Rolul epigeneticii

• SCFA-uri produse de microbi inhibă histon deacetilazele, influențând expresia genică.

• Remodelarea cromatinei și creșterea accesibilității genelor imunologice pot contribui la memoria imună pe termen lung.

Concluzii

Microbiota pielii este un actor esențial în dezvoltarea imunității și reglarea inflamației de-a lungul vieții. Dezechilibrele pot favoriza afecțiuni cronice, dar o înțelegere mai profundă a interacțiunilor microbiene și epigenetice poate deschide noi direcții terapeutice.

Implicații clinice și viitoare direcții

• Intervențiile precoce cu probiotice topice ar putea preveni boli cutanate inflamatorii.

• Metaboliții microbieni pot deveni terapii inovatoare.

• Evaluarea microbiomului cutanat ar putea ghida tratamente personalizate în dermatologie.