Eczema iritativă și dermatita alergică de contact, diferențiate printr-o nouă metodă de diagnostic

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au identificat markeri ce pot fi folosiți pentru a face diferența dintre eczema iritativă și dermatica alergică de contact, două reacții cutanate care arată similar, dar care necesită un tratament diferit. Concluziile cercetărilor, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) , susțin dezvoltarea în continuare a unei alternative la testele plastice de diagnostic din prezent.
Aproximativ 20% din populația țărilor cu venituri ridicate se confruntă cu dermatita de contact, o boală adesea asociată cu expunerea la substanțe chimice în mediul de lucru. În funcție de cauză, dermatita poate fi: dermatită de contact alergică, care este cauzată de o reacție alergică și dermatită iritativă nealergică, care este cauzată de agenți chimici sau factori fizici. Deoarece cele două tipuri necesită tratamente diferite, este important să se realizeze diagnosticul corect. Acest lucru se poate dovedi dificil pentru dermatologi, deoarece bolile prezintă simptome clinice similare. Diagnosticul se bazează în mod normal pe rezultatele unui test de patch-uri, care sunt adesea greu de interpretat și uneori pot da rezultate fals pozitive sau false negative.

În studiul actual, cercetătorii de la Institutul Karolinska, împreună cu omologi de la universități din Finlanda și Austria au comparat teste de patch-uri de la 85 de pacienți cu eczeme de contact și probe de piele sănătoase pentru a examina expresia genei din piele, rezultată din expunerea la alergeni și iritanți diferiți. Folosind o tehnică de învățare automată legată de un algoritm genetic adaptat, cercetătorii au identificat seturi de două sau trei gene care împreună ar putea distinge reacțiile cutanate alergice.

„Rezultatele noastre arată că există un potențial considerabil pentru dezvoltarea unei noi metode de diagnostic bazate pe acești biomarkeri.”, spune autorul studiului, Nanna Fyhrquist, cercetător și lider de grup la Institutul de Medicină de Mediu din cadrul Institutului Karolinska. Conform cercetătorilor, următorul pas al proiectului presupune o validare clinică mai extinsă a markerilor și optimizarea tehnică a metodei.

sursa: Science Daily