Noile perspective asupra microbiomului facial pot îmbunătăți strategiile de tratare a acneei

Deși fața este expusă constant la microorganisme din mediu, doar câteva specii reușesc să colonizeze și să persiste pe termen lung. Studiul publicat recent în jurnalul Cell Host and Microbe aduce o perspectivă detaliată asupra modului în care cele două specii dominante ale microbiomului pielii faciale – Cutibacterium acnes și Staphylococcus epidermidis – coexistă și se transmit în cadrul familiilor, dar și cum diferă în ceea ce privește stabilitatea și răspunsul la colonizare de-a lungul vieții.
Cutibacterium acnes și Staphylococcus epidermidis domină microbiomul facial al adulților, reprezentând în medie aproximativ 80% din totalul bacteriilor. Totuși, la nivel de tulpină (sau linie filogenetică), fiecare persoană găzduiește un ansamblu unic de variante, chiar și în cadrul aceleiași familii. Acest grad de specificitate individuală ridică întrebări esențiale despre barierele ecologice care împiedică colonizarea cu noi tulpini și despre momentele din viață în care aceste bariere pot fi reduse.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat peste 4.000 de izolate bacteriene de la 57 de persoane din 20 de familii, colectând mostre de la patru zone faciale diferite și secvențiind întregul genom al fiecărei colonii. Au fost identificate 89 de linii de C. acnes și 78 de linii de S. epidermidis, definite ca grupuri de bacterii care diferă prin mai puțin de 100 de mutații punctiforme, sugerând o origine recentă comună.

Au fost folosite atât metode culturale, cât și metagenomice pentru a urmări dinamica liniilor în timp și a evalua evenimentele de transmitere între indivizi. În plus, au fost comparate profilurile microbiomului între copii și părinți pentru a evalua tranziția către microbiomul de tip adult.

Rezultate

Tranziția către microbiomul adult apare în adolescență

Datele metagenomice au arătat că există două tipuri distincte de comunități bacteriene faciale: un tip infantil/subadult (FC1) și unul adult (FC2). FC2 este caracterizat printr-o abundență ridicată de C. acnes și o diversitate scăzută, în timp ce FC1 prezintă predominanța speciilor din genul Streptococcus. Această tranziție survine tipic în adolescență (vârsta medie: 14 ani), dar cu o variabilitate individuală considerabilă.

Coexistența aparent stabilă ascunde o dinamică intensă la nivel de linie

Metagenomica combinată cu izolarea de colonii individuale a arătat că:

• Majoritatea persoanelor găzduiesc simultan mai multe linii ale aceleiași specii (medie: 7 pentru C. acnes, 6 pentru S. epidermidis).
• Aceste linii coexistă fără o segregare funcțională clară, ceea ce sugerează un model ecologic neutru, fără o specializare de nișă evidentă.
• Multe linii sunt unice pentru fiecare individ, chiar și în cadrul aceleiași familii, demonstrând o transmisie limitată și o colonizare selectivă.

Transmiterea liniilor este frecventă în familie, dar incompletă

Doar 44–47% din liniile identificate au fost detectate la mai mult de un membru al aceleiași familii, în timp ce transmiterea între persoane neînrudite a fost rară. Analiza filogenetică a arătat că transmisiile implică, de obicei, mai multe celule (nu doar una), iar în cele mai multe cazuri, părinții par a fi sursa inițială.

Staphylococcus epidermidis este dinamic, cu linii tranzitorii

Analiza longitudinală a arătat că S. epidermidis are o rată ridicată de schimbare a liniilor în decurs de luni, atât la copii cât și la adulți. Linia medie persistă doar 1,2 ani, deși durata medie de viață a adulților este mult mai lungă. Adulții prezintă totuși o diversitate mai mare, probabil datorită unei capacități de purtare crescute (abundență absolută mai mare).

Cutibacterium acnes este stabil, dar colonizarea este favorizată în adolescență

Spre deosebire de S. epidermidis, liniile de C. acnes sunt foarte stabile și rar înlocuite. Cu toate acestea, analiza genetică a arătat că adolescenții (în special cei care trec în FC2) prezintă linii recente de colonizare, indicând o fereastră de oportunitate în care barierele ecologice sunt relaxate datorită expansiunii populației bacteriene, favorizată de creșterea secreției de sebum.

Concluzii

Acest studiu redefinește înțelegerea stabilității microbiomului pielii, arătând că sub aparența unui echilibru static se ascunde o dinamică intensă și diferențiată între cele două specii dominante.

• S. epidermidis este caracterizat de o dinamică continuă a liniilor de-a lungul vieții, ceea ce limitează potențialul probiotic pe termen lung.
• C. acnes prezintă o stabilitate remarcabilă post-adolescență, dar o oportunitate unică de colonizare durabilă în perioada adolescenței.

Aceste descoperiri sunt esențiale pentru dezvoltarea de probiotice topice personalizate și indică faptul că adolescența este o fereastră critică pentru intervenții microbiomiale cu potențial de durabilitate crescută.