O singură tulpină de rujeolă a declanșat un focar de infecție în Milano, în pofida acoperirii vaccinale ridicate

Un studiu publicat în revista Eurosurveillance evidențiază o situație alarmantă: un focar de rujeolă în Milano și zonele adiacente este susținut de o singură linie genetică a virusului rujeolic, în ciuda unei acoperiri vaccinale ridicate în regiunea Lombardia. Această situație ridică temeri privind reintroducerea transmiterii endemice a bolii în Italia, într-un context european deja marcat de creșteri semnificative ale cazurilor.
Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă, prevenibilă prin vaccinare. Deși programele de imunizare au dus la o scădere dramatică a cazurilor în ultimele decenii, Europa se confruntă în prezent cu o recrudescență a rujeolei. În 2024, Italia a raportat peste 1.000 de cazuri, pierzând astfel statutul de eliminare a bolii (<10 cazuri/milion de locuitori). Acele cazuri au fost cauzate de multiple introduceri ale virusului din genotipul D8, în principal în urma călătoriilor internaționale.

Spre deosebire de situația din 2024, anul 2025 aduce o schimbare îngrijorătoare: o singură linie a genotipului B3 s-a stabilit local, ducând la cazuri autohtone, ceea ce sugerează o vulnerabilitate profundă în sistemele de prevenție.

Despre studiu

Între ianuarie și aprilie 2025, autoritățile de sănătate publică din Milano și din împrejurimi au investigat 42 de cazuri suspecte de rujeolă. Studiul, realizat de laboratorul regional de referință MoRoNet, a inclus:

• 32 cazuri confirmate de rujeolă prin RT-PCR.
• 27 dintre aceste cazuri erau cauzate de o singură linie genetică B3.
• 5 cazuri au fost atribuite genotipului D8 și nu au prezentat transmitere locală susținută.

Analizele genetice au fost realizate prin secvențierea regiunii N-450 a genei pentru nucleoproteina virală, ale cărei rezultate au fost încărcate în baze de date internaționale (GenBank și MeaNS2).

Rezultate

Cazurile de rujeolă din 2025 au fost caracterizate prin următoarele elemente esențiale:

• Majoritatea cazurilor au fost în rândul adulților – vârsta mediană: 36,5 ani.
• Doar 7 persoane vaccinate, dintre care una singură cu schema completă (două doze).
• 12 persoane au necesitat spitalizare, iar două au dezvoltat pneumonie severă.
• Cazuri legate de medii profesionale, inclusiv în spitale, sugerând breșe în imunitatea populației adulte.

Din punct de vedere geografic, linia B3 a fost identificată inițial în Provincia A (caz importat din Maroc), apoi s-a răspândit în Provinciile B și C. Cazurile au fost strâns grupate în timp (7–21 de zile între debuturile erupțiilor), sugerând lanțuri epidemiologice continue.

Comparativ cu anul 2024:

• Numărul de cazuri suspecte a fost similar (42 în 2025 vs 36 în 2024), dar cazurile confirmate s-au dublat (32 vs 14).
• În 2024, majoritatea cazurilor au fost legate de călătorii; în 2025, 72% au fost autohtone.
• În 2024 au circulat mai multe linii D8; în 2025, epidemia este dominată de o singură linie B3.

Analiza filogenetică a arătat că linia B3 detectată în Milano este aproape identică cu o variantă care circula în Maroc, indicând cu putere originea sa externă.

Discuție

Deși Lombardia are o acoperire vaccinală ridicată (96,06% prima doză și 93,63% a doua doză), focarul actual a fost alimentat de „buzunare” de populație adultă nevaccinată, în special persoane născute înainte de implementarea vaccinării obligatorii.

Acest lucru sugerează că succesul programelor pediatrice nu este suficient pentru prevenirea reintroducerii rujeolei în rândul adulților. Deficiențele în imunitatea colectivă pot duce la transmitere susținută chiar și în contexte cu acoperire pediatrică bună.

Concluzii

Datele colectate indică o situație critică: o singură linie genetică a virusului rujeolic (B3) s-a răspândit local în Milano și împrejurimi, punând în pericol obiectivul de eradicare a rujeolei în regiune. Studiul avertizează asupra riscului real de reintroducere a transmiterii endemice, dacă nu sunt luate măsuri rapide.

Recomandările cercetătorilor includ:

• Campanii de vaccinare de tip „catch-up” pentru adulți, în special cei născuți înainte de introducerea vaccinării obligatorii.
• Consolidarea supravegherii epidemiologice, pentru a detecta rapid cazurile noi și a urmări lanțurile de transmitere.
• Educarea populației privind necesitatea vaccinării, inclusiv pentru adulții aparent sănătoși.

În concluzie, focarul de rujeolă din Milano reprezintă un semnal de alarmă cu privire la fragilitatea protecției colective în fața bolilor infecțioase, subliniind necesitatea unor strategii adaptate tuturor grupelor de vârstă, nu doar copiilor.