OncoHub 2022: Noi direcții de cercetare și colaboare în oncologie

A doua ediție a conferinței OncoHub s-a desfășurat în format hibrid – onsite (Hotel Escalade, Poiana Brașov) și online în perioada 21-23 septembrie 2022, fiind structurată pe 11 secțiuni tematice: 1. cancere ale tractului gastro-intestinal, 2. cancere de piele, 3. cancere bronhopulmonare, 4. cancere de sân și ginecologice, 5. cancere endocrine, 6. cancere urogenitale, 7. managementul pacientului cu cancer: o călătorie de la diagnostic la tratament, 8. abordări moderne în cercetarea oncologică, 9. nutriția în cancer, 10. oncohematologie și cancere pediatrice, 11. cancere de cap și gât, la acestea adăugându-se 2 secțiuni de e-postere și 7 simpozioane.

Lectorii din țară și din străinătate au putut aduce la cunoștința colegilor lor cele mai noi informații despre cercetările recente și tehnologiile de ultimă oră din domeniul oncologic pentru un mai bun management al pacienților cu cancer, de la diagnosticare la reabilitare.

Strategii de tratament

Conf. habil. dr. Octav Ginghină, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Institutul de Oncologie „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Spitalul de Oncologie Monza a adus în discuție rolul tumor board în managementul pacientului: „În esență, tumorile neuroendocrine necesită o echipă multidisciplinară. Nu pot fi gestionate fără să avem alături de noi colegii oncologi și colegii endocrinologi.” Referindu-se la metodele de tratament pentru adenocarcinomul pancreatic versus tumorile neuroendocrine pancreatice, dr. Ioana Luca, IC Fundeni, Spitalul de Oncologie Monza, a remarcat că „pentru tumorile neuroendocrine putem să combinăm, chiar și concomitent, toate metodele de tratament. Putem să facem orice fel de procedură loco-regională, să intervenim chirurgical la orice moment al evoluției bolii, să administrăm inhibitori de tirozin-kinaza, dar obligatoriu vom păstra acest analog de somato-statine care sunt specifice tumorilor neuroendocrine. Dacă vorbim, însă, de adenocarcinoamele pancreatice, lucrurile stau mult mai simplu – sunt rezecabile, ajunge la chirurg; nu sunt rezecabile sau sunt border rezecabile, atunci apar discuții relativ la utilitatea unui tratament neoadjuvant”. Dr. Cosmin Bogdan Tănase, manager, Institutul de Oncologie „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, a subliniat în prezentarea sa faptul că, pentru chirurgi, „de bază rămâne diagnosticul precoce. Screeningul pentru cancer bronhopulmonar este bazat în momentul de față pe CT low dose. Sunt țări care oferă acest tip de screening și avem studii care arată că această metodă diagnostichează precoce boala, ceea ce ne-ar permite să oferim tratament chirurgical, un tratament care, în cazurile precoce, este unul curativ. Scopul tratamentului chirurgical este unul dublu, curativ și de staging. Acest staging poate oferi un tratament ulterior cât mai corect”. O abordare interesantă în ceea ce privește provocările medicale și non-medicale în practica privată a avut dr. Dorin Bica, Spitalul de Oncologie Monza, care, plecând de la experiența pe care o are în mediul privat, a atras atenția că „se poate observa că există o schimbare de paradigmă, în sensul că pacienții sunt foarte exigenți cu medicii, cu clinicile, iar acest lucru se va întâmpla aproape sigur în spitalele publice în următorii cinci-zece ani”. Analizând imunitatea SARS-CoV-2 la o cohortă de pacienți cu carcinom de cap și gât, prof. dr. Petronela Ancuța, Université de Montréal, Quebec, Canada, și Universitatea din București, Facultatea de Biologie, a prezentat un studiu care a avut ca scop de a monitoriza imunitatea umorală dezvoltată în urma infecției cu SARS-CoV-2 sau a vaccinării la un grup de pacienți cu cancer de cap și gât (HNC). Astfel, cei 51 de participanții vaccinați și convalescenți recrutați de la Spitalul Colțea (cohorta Colțea COVID-19 HNC) au fost similari în ceea ce privește vârsta, indicele de masă corporală (IMC) și timpul scurs de la imunizare. Concluzia studiului este că pacienții cu HNC instalează o imunitate umorală eficientă împotriva SARS-CoV-2 la vaccinare sau infecția naturală.

Instrumente moderne de diagnostic. Biopsia lichidă și endoscopia intraductală

În prezentarea sa, dr. Marius Zamfir, Institutul de Oncologie „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Spitalul de Oncologie Monza, a amintit că sunt „câțiva factori predictivi care ar trebui să ne atragă atenția atunci când avem o tumoră colorectală stenozantă și să ne întrebăm dacă există o a doua formațiune tumorală care evident va schimba tactica chirurgicală. Adică instabilitatea microsatelitară, antigenul carcinoembrionar (CEA), istoricul familial de cancer colorectal și polipoza. Foarte important este să avem în vedere evaluarea la cel mult șase luni. Tumorile metacrone sunt, de fapt, de multe ori, tumori sincrone nediagnosticate. Această limită de timp de șase luni probabil că este una relativă.”
Dr. Zamfir a menționat și importanța dezvoltării biopsiei lichide ca metode de prognostic și modulare a terapiei farmacologice în cancerul colorectal. Pentru conf. dr. Theodor Voiosu, UMF „Carol Davila”, Spitalul Clinic Colentina, „colangiocarcinomul perihilar este un subiect foarte dificil de tratat și de abordat. Avem mai multe puncte de reper pentru toți cei care sunt implicați în managementul acestor pacienți. De asemenea, avem în momentul de față niște instrumente de diagnostic noninvaziv extrem de performante – și RMN este în prime time cu siguranță în această problemă –, dar avem și instrumente invazive care sunt din ce în ce mai performante. Vorbim în special despre endoscopia intraductală, despre capacitatea noastră de a examina direct tumorile și biopsia și de a le trata direct prin colangioscopie. Dar și prin tehnici adjuvante, așa cum este ablația prin radiofrecvență, un instrument extrem de util intrat recent în arsenalul endoscopiștilor”. Potențialul metastatic al melanomului cutanat este unul foarte crescut, fiind susținut de mutații genetice și de alterări ale micro-mediului din cadrul tumorii, ceea ce face ca acest tip de cancer să fie unul dintre cele mai letale, a amintit în prezentarea studiului despre criteriile de diagnostic pentru evaluarea melanomului, cercetător principal dr. Ștefana Petrescu, Institutul de Biochimie al Academiei Române. Melanoamele pigmentate pot fi recunoscute datorită conținutului ridicat de melanină, spre deosebire de melanoamele amelanotice, care nu au pigmentare și sunt de obicei diagnosticate în stadii mai avansate.

Viitorul 3D în managementul cancerului: nanotransportori polimerci pentru medicamente antineoplazice

Prof. dr. Cătălin Zaharia, Universitatea Politehnică București, a prezentat rolul și avantajele nanoparticulelor polimerice în managementul cancerului plecând de la aplicațiile nanotehnologiei în medicină – nanomedicină, care este definită ca fiind „utilizarea nanomaterialelor pentru diagnostic, monitorizare, control, prevenție și tratament al bolilor, bineînțeles și în managementul cancerului”. Lector dr. Bianca Gălățeanu, Universitatea din București, Facultatea de Biologie, a vorbit despre importanța dezvoltării unor sisteme de cultură biomimetice „pentru a modela diferite tipuri de patologii și pentru a imita in vitro mai bine micro-mediul tumoral. Astfel, noi am dezvoltat mai multe tipuri de sisteme de cultură 3D pentru a studia patologia cancerului”. Și dr. Ariana Hudiță, Universitatea din București, Facultatea de Biologie, a abordat în prezentarea sa aspecte ce țin de modelele 3D de ultimă generație: „Sistemele organ-on - a - chip sunt mult mai realiste și putem să facem studii prin care putem să mimăm mult mai bine ce se întâmplă în organismul uman și nu numai. Putem să cultivăm în aceste chip-uri celule provenind de la pacienții noștri – și noi am început să realizăm studii pe culturi primare care provin din tumori de la pacienți și care pot fi utilizate pentru modelarea a diferite patologii, nu numai a cancerului, cât și pentru accelerarea procesului de dezvoltare de medicamente.”

Parteneriatul multidisciplinar în comunitatea medicală

„Conferința OncoHub 2022 a subliniat importanța construirii de punți de legătura între medici și specialiștii din diverse domenii biomedicale – cercetători, ingineri, farmaciști în sprijinul progresului medicinei, al actului medical. OncoHub 2022 a demonstrat, prin prezentările și dezbaterile generate, că acest tip de unitate/colaborare medici – cercetători – farmaciști – ingineri are multe avantaje, aduce idei originale care îmbunătățesc performanțele și cunoștințele iar sănătatea pacientului poate fi, la rândul ei, îmbunătățită în urma unui tratament cuprinzător. Iată de ce este nevoie de un parteneriat multidisciplinar în comunitatea medicală. Un alt doilea lucru important pe care OncoHub 2022 l-a evidențiat ține de eficientizare și, din nou, de colaborare. În cercetarea în domeniul medical, rezultatele se difuzează mai lent în practică, în partea clinică. Reducerea acestui decalaj, dintre cercetare și practică, este necesară și dorită și e posibilă prin dezvoltarea de departamente de cercetare în interiorul spitalelor care ar ușura procesul de translatare a rezultatelor cercetării în practica de natură clinică și, în același timp, ar ușura comunicarea și colaborarea dintre medicii clinicieni, chirurgi, oncologi și cercetători. Punerea în aplicare a transferului de cunoștințe specifice activității de cercetare în oncologie, în medicină în general, de la cercetător la clinician ar ușura astfel obținerea unei îngrijiri centrate pe pacient. Ne pregatim deja pentru următoarea ediție a conferinței OncoHub și vă invit să ne urmăriți pe canalele de socializare, FB și Instagram și pe site ul nostru, www.oncohub.ro pentru a afla mai multe detalii despre ediția 2023 în curând”, a declarat lector dr. Bianca Gălățeanu, președinte conferința OncoHub.

OncoHub 2022 a înregistrat și câteva cifre-record – 743 de participanți, 73 onsite și 670 online; 68 de speakeri - 62 din România și 6 internaționali (Grecia, Turcia, Spania, Italia, Franța, SUA și Canada). De asemenea, OncoHub a fost un eveniment științific de înaltă ținută creditat de Colegiul Medicilor din România (CMR) cu 18 credite EMC, de Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiștilor în Sistemul Sanitar din România (OBBCSSR) cu 18 credite EMC și de Colegiul Farmaciștilor din România (CFR) cu 18 credite EFC.

Conferința OncoHub 2022 a fost organizată sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și a Universității din București, în parteneriat cu OncoTeam Diagnostic și Opteam, International Federation Of Clinical Chemistry and Laboratory Medicine, Primăria Municipiului Brașov.