Pericolul asociat editării genelor din embrionii umani

Pericolul asociat editării genelor din embrionii umani

©

Autor:

Pericolul asociat editării genelor din embrionii umani
Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Oxford arată că terapiile de editare genetică, folosite deseori pentru repararea defectelor genetice prin care apar malformații congenitale severe ar putea avea consecințe negative dacă sunt aplicate asupra embrionilor umani. Conform oamenilor de știință, aceste terapii se bazează pe o tehnică de rupere și ulterior reparare a benzilor de ADN care prezintă anomalii.

Nada Kubikova, autor principal al studiului, afirmă că utilizarea tehnologiei CRISPR-Cas9, deÈ™i prezintă drept scop alterarea ADN-ului în vederea reparării în mod corect a lui, implică un risc crescut de determinare a unor defecte permanente la acest nivel prin imposibilitatea corectării anomaliilor, traducându-se clinic prin dezvoltarea ulterioară a unor malformaÈ›ii suplimentare a copilului.

Această tehnologie a fost concepută pentru folosirea la copii È™i adulÈ›i ce prezintă afecÈ›iuni congenitale precum fibroza cistică, cancer sau siclemie, cu potenÈ›ialul de a fi utilizată È™i la embrioni pentru a trata defectele ce le cauzează înainte de naÈ™tere. Cu toate acestea, riscul de alterare ireversibilă a materialului de informaÈ›ie genetică a embrionilor, cu posibile implicaÈ›ii asupra generaÈ›iilor următoare, întrucât aceste anomalii se pot transmite genetic de la părinÈ›i la copii, a determinat anumite țări să interzică practica pe embrioni.

Studiul a fost realizat prin fertilizarea a 84 de ovule donate cu ajutorul metodei de injectare intracitoplasmatică a spermei, iar 33 dintre embrionii rezultaÈ›i au fost supuÈ™i unor terapii de editare genetică folosind tehnologia CRISPR-Cas9, în timp ce restul de 51 au constituit grupul de control.

Rezultatele experimentului au demonstrat că tehnologia CRISPR este eficientă în detectarea anomaliilor de la nivel genetic la embrioni, întrucât prin intermediul acesteia s-au identificat 24 din 25 de astfel de alterări. Însă, în ciuda eficienÈ›ei diagnostice, tehnica de editare genetică a permis tratarea cu succes a numai 9% dintre cazurile de anomalii, întrucât 51% din situaÈ›ii au înregistrat închideri eronate ale capetelor benzilor de ADN editate, astfel rezultând malformaÈ›ii congenitale suplimentare, iar 40% dintre acestea au fost imposibil de tratat.

De menÈ›ionat, totuÈ™i, este faptul că autorii sunt de părere că tehnologia prezintă anumite potenÈ›iale beneficii pentru evitarea apariÈ›iei malformaÈ›iilor congenitale, însă este necesară modificarea protocolului de utilizare a acesteia È™i cercetarea suplimentară în vederea îmbunătățirii tehnologiei.

Data actualizare: 29-06-2023 | creare: 29-06-2023 | Vizite: 494
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum