Personalitatea, un predictor esențial pentru tulburările psihice

Un studiu publicat în aprilie 2025 în Journal of Psychopathology and Clinical Science, realizat de cercetători de la University of Edinburgh și University of Tartu, evidențiază faptul că trăsăturile de personalitate explică aproximativ un sfert din riscul de a dezvolta probleme comune de sănătate mintală, precum depresia, anxietatea sau fobiile. Lucrarea aduce noi dovezi asupra rolului personalității în apariția și persistența tulburărilor psihice și oferă o bază solidă pentru intervenții personalizate.

Context

Sănătatea mintală este rezultatul unui cumul complex de factori: genetici, de mediu, psihologici și sociali. Studiile anterioare au sugerat că personalitatea ar putea juca un rol important, însă până acum asocierile exacte au fost greu de măsurat din cauza erorilor de autoevaluare și a lipsei unor metode riguroase de validare externă.

Cercetarea actuală vine să umple acest gol, utilizând o abordare dublă (auto-raportare și evaluare de către o persoană apropiată) pentru a obține date de înaltă calitate despre personalitatea și sănătatea mintală a peste 16.000 de persoane.

Despre studiu

Designul cercetării

• Studiul a folosit date din Estonian Biobank, o bază de date națională care conține informații de sănătate de la voluntari din Estonia.

• Peste 16.000 de participanți au completat chestionare detaliate privind trăsăturile de personalitate și starea lor psihologică.

• Fiecare participant a fost evaluat și de o altă persoană apropiată, pentru a valida datele și a reduce erorile de răspuns.

• S-au analizat cele cinci mari dimensiuni ale personalității:

  • Neuroticism

  • Extraversie

  • Conștiinciozitate

  • Deschidere către experiențe

  • Agreabilitate

În plus, au fost incluse trăsături mai nuanțate precum:

• Tendința de a simți rușine,

• Nevoia de reasigurare,

• Nevoia de sprijin constant din partea altora.

Obiectivele studiului

• Evaluarea legăturii dintre personalitate și:

  • Riscul general de probleme psihice.

  • Riscuri specifice pentru simptome precum frică, insomnie, oboseală, neatenție sau hiperactivitate.

Rezultate

Legătura generală dintre personalitate și sănătatea mintală

• Aproximativ 25% din variația riscului general de tulburări psihice a fost explicată prin trăsăturile de personalitate.

• Un alt 25% din variația riscului pentru probleme specifice (ex. tulburări de somn sau atenție) a fost explicat tot de personalitate.

• Persoanele cu risc mai mare de tulburări psihice au prezentat:

  • Niveluri ridicate de neuroticism – tendința de a simți emoții negative intense.

  • Niveluri scăzute de conștiinciozitate – dezorganizare, lipsa perseverenței.

  • Niveluri crescute de agreabilitate, ceea ce poate sugera vulnerabilitate la stres social sau supraimplicare emoțională.

Asocieri specifice

• Nu toate simptomele au fost corelate cu personalitatea. De exemplu:

  • Problemele de somn au arătat o corelație slabă cu trăsăturile de personalitate.

  • Alte simptome, precum oboseala cronică sau hiperactivitatea, au fost mai bine explicate de anumite trăsături.

Validitatea datelor

• Combinația dintre autoevaluare și evaluare de la o persoană apropiată a permis o estimare mai precisă a legăturilor dintre personalitate și sănătatea mintală, depășind limitările metodelor anterioare.

Concluzii

Studiul susține că personalitatea este unul dintre cei mai fiabili predictori pentru apariția și evoluția tulburărilor psihice comune. Totuși, cercetătorii subliniază că personalitatea nu determină în mod absolut starea psihologică:

„Mulți oameni cu trăsături care, statistic, sunt asociate cu riscuri psihice, se bucură de o stare de bine excelentă”, afirmă Helo Liis Soodla, autoarea principală.

„Iar alții, care nu prezintă aceste trăsături, pot totuși suferi de tulburări psihice într-un anumit moment al vieții”.

Sănătatea mintală este influențată de o varietate de factori:

• Variabile genetice,

• Experiențe din copilărie,

• Evenimente de viață stresante,

• Dar și hazardul sau norocul, după cum afirmă autorii.

Implicații pentru intervenție

Înțelegerea modului în care trăsăturile de personalitate influențează riscul pentru diverse probleme mintale deschide calea pentru:

• Screening psihologic personalizat,

• Programe de prevenție adaptate profilului de personalitate,

• Intervenții clinice mai precise, inclusiv terapie cognitiv-comportamentală direcționată.

Cercetătorii încheie subliniind nevoia urgentă de integrare a profilului de personalitate în abordările moderne ale sănătății mintale, nu ca o etichetă, ci ca un instrument de înțelegere și sprijin personalizat.