Poluarea aerului, chiar și sub limitele recomandate, crește riscul de cancer mamar

Un studiu publicat în American Journal of Public Health a arătat că femeile care locuiesc în zone din Statele Unite cu o calitate mai scăzută a aerului, în special în cartiere cu emisii ridicate provenite din traficul auto, prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Cercetarea, coordonată de Alexandra White de la National Institutes of Health și la care a participat și Veronica Irvin de la Oregon State University College of Health, a analizat date provenite de la peste 400.000 de femei și 28.000 de cazuri de cancer mamar.
Cancerul mamar este a doua cauză de mortalitate prin cancer în rândul femeilor, după cancerul pulmonar, și afectează aproximativ una din opt femei din Statele Unite de-a lungul vieții. În ciuda progreselor în screening și tratament, incidența bolii a fost în creștere constantă în ultimele patru decenii. Cercetătorii suspectează de mult timp că poluarea aerului ar putea juca un rol în apariția cancerului mamar, însă până acum dovezile au fost limitate sau inconsecvente.

Studiul de față este cel mai amplu de până acum care explorează această relație, reunind date din cinci mari cohorte americane, inclusiv Nurses’ Health Studies, Women’s Health Initiative și Sister Study. Finanțat de NIH, EPA și alte agenții federale, proiectul oferă o perspectivă integrată asupra modului în care expunerea de lungă durată la poluanți atmosferici afectează riscul de cancer mamar, inclusiv subtipurile hormonale ale bolii.

Despre studiu

Analiza a combinat date epidemiologice colectate de-a lungul mai multor decenii, urmărind participantele chiar și în cazul schimbării adresei de domiciliu, pe o perioadă de până la 10 ani înainte de diagnostic. Cercetătorii au suprapus aceste date cu informații detaliate despre calitatea aerului, obținute de la peste 2.600 de stații de monitorizare din SUA, pentru a estima expunerea individuală la trei poluanți majori:

• Dioxidul de azot (NO₂) – un indicator al poluării provenite din traficul rutier;
• Particulele fine PM2.5 – particule cu diametru mai mic de 2,5 microni, capabile să pătrundă adânc în plămâni și în fluxul sanguin;
• Ozonul troposferic (O₃) – rezultat din reacțiile fotochimice ale poluanților din aer, în special în perioadele calde și însorite.

Metodologie

Expunerea la poluare a fost estimată prin modele spațio-temporale de înaltă rezoluție la nivel de reședință, iar riscul de cancer a fost calculat folosind modele de regresie Cox cu ajustare pentru factori de confuzie. Au fost obținute valori de raport de risc și intervale de încredere de 95%, iar rezultatele au fost sintetizate printr-un model cu efecte aleatorii, separat pe subtipuri hormonale (receptori estrogenici/progesteronici pozitivi sau negativi) și regiuni geografice.

Rezultate

• O creștere de 10 părți pe miliard (ppb) a concentrației de NO₂ a fost asociată cu o creștere de 3% a incidenței generale a cancerului mamar (raport de risc = 1,03; 95% interval de încredere = 1,00–1,05).
• O creștere de 5 micrograme pe metru cub (μg/m³) a nivelului de PM2.5 a fost asociată cu o incidență mai mare a formelor negative pentru receptorii hormonali (ER-/PR-), considerate mai agresive și dificil de tratat (raport de risc = 1,14; 95% interval de încredere = 1,04–1,24; P < 0,001).
• Ozonul nu a fost asociat cu riscul global de cancer, dar a prezentat o corelație semnificativă cu tumorile ER-/PR- (raport de risc = 1,10; 95% interval de încredere = 1,00–1,21).
• Asocierea dintre PM2.5 și cancerul mamar a fost mai pronunțată în regiunea Midwest (raport de risc = 1,15; 95% interval de încredere = 1,01–1,32).

Pe baza acestor date, autorii au estimat că o reducere de 3% a incidenței cancerului mamar, corespunzătoare unei scăderi a nivelului de NO₂, ar putea însemna aproximativ 9.500 de cazuri mai puține anual în Statele Unite.

Interpretarea rezultatelor

Veronica Irvin a subliniat că nivelurile medii de dioxid de azot observate în studiu se aflau sub limitele admise de Environmental Protection Agency (EPA), ceea ce sugerează că efecte nocive pot apărea chiar și la concentrații considerate „sigure”. Aceasta evidențiază nevoia de reglementări mai stricte privind calitatea aerului, în special în zonele cu trafic intens.

„Pentru multe persoane, relocarea în zone mai curate nu este realistă, de aceea avem nevoie de politici care să reducă emisiile auto și să promoveze transportul alternativ”, a declarat Irvin. Aceasta a adăugat că îmbunătățirea aerului urban ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății publice, mai ales în rândul femeilor expuse pe termen lung la noxe din trafic.

Implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele studiului confirmă o legătură clară între poluarea aerului și riscul de cancer mamar, adăugând noi dovezi privind rolul PM2.5 și al ozonului în dezvoltarea formelor hormon-receptor negative. Aceste subtipuri sunt adesea mai agresive, cu opțiuni terapeutice limitate și rate de supraviețuire mai reduse.

Descoperirile sugerează că îmbunătățirea calității aerului ar putea preveni mii de cazuri de cancer mamar anual și oferă argumente solide pentru politici de mediu mai ambițioase. În plus, ele deschid calea pentru cercetări viitoare asupra mecanismelor biologice prin care expunerea la particule fine influențează hormonii și dezvoltarea tumorilor mamare.

Concluzii

Acest studiu de referință, realizat de cercetători de la NIH, Harvard University, University of Washington, Indiana University și alte instituții, oferă cea mai solidă dovadă de până acum privind impactul poluării aerului asupra cancerului mamar. Concluzia este clară: chiar și la niveluri moderate, expunerea cronică la poluanți din trafic și particule fine crește riscul de cancer mamar, în special pentru formele mai agresive ale bolii.

Într-un context global în care urbanizarea și traficul cresc constant, aceste rezultate reprezintă un semnal de alarmă privind nevoia urgentă de strategii integrate de sănătate publică și mediu pentru reducerea riscurilor oncologice asociate poluării atmosferice.