Presedintele CMR sesizeaza inechitati in sistemul de sanatate din Romania

Sistemul de sănătate din România va fi nevoit să facă faţă unor provocări majore în viitor, datorate îmbătrânirii populaţiei, cheltuielile publice pentru sănătate vor creşte, potrivit previziunilor, cu 1,4% din PIB, iar cele pentru servicii de lungă durată a vârstnicilor cu 1,2% din PIB, se arată în raportul Colegiului Medicilor din România, prezentat joi în cadrul Adunării Generale a CMR.
"Inechităţile din sistemul de sănătate românesc constituie o încălcare a drepturilor cetăţeanului. Ele discriminează şi au ca efect punerea în pericol a stării de sănătate a unei mari părţi dintre cetăţenii români. Este necesar un plan naţional intersectorial care să elimine inechităţile şi să acorde şanse egale în accesarea sistemului de sănătate", a declarat, cu acest prilej, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Potrivit raportului, după 65 de ani, speranţa de ani sănătoşi este de 16,5 la femei şi 13,6 pentru bărbaţi.
Mortalitatea infantilă în România (11 la o mie de născuţi vii) şi mortalitatea maternă (13,52 decese materne la 100.000 născuţi vii) au cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană, relevă raportul.
Primele cinci cauze de deces sunt bolile aparatului respirator (558,3), cancerele (181,3), bolile aparatului digestiv (62,6), accidentele (55,7) şi bolile aparatului respirator (49,5) (la suta de mii de locuitori).
Sunt valori mari ale ratelor de mortalitate sub vârsta de 65 de ani pentru cauze care pot fi evitate prin măsuri eficiente bazate pe dovezi de sănătate publice, ca de exemplu boala cardiac ischemică, cancerul de sân, cancerul de col uterin, cancerul pulmonar, pneumoniile, mortalitatea legată de consumul excesiv de alcool, sinuciderile, accidentele de transport şi SIDA.
Rata de mortalitate prin cancer pentru femei este cea mai mare din Europa (128) şi este datorată deceselor prin cancerul de sân şi cancer de col uterin.
De altfel, rata de mortalitate prin cancerul de col uterin este cea mai mare din regiunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii Europa, fiind de patru ori mai mare decât media din Uniunea Europeană care este de 3,32, se arată în raport.
Potrivit documentului, 80% dintre femeile care şi-au început viaţa sexuală nu au fost testate niciodată printr-un test Papanicolau pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin.
Peste 25% dintre decesele prin boli cardiovasculare din România sunt înregistrate la vârste mai mici de 65 de ani.
Rata mortalităţii prin boli cardiace ischemice înainte de 65 de ani este printre cele mai mari din Uniunea Europeană - 50,98 - faţă de media UE care este de 47,83. Rata mortalităţii prin boli acute respiratorii, pneumonia şi influenza la vârste sub 5 ani s-a redus la jumătate în perioada 2000 - 2008 (de la 143,53 la 76,22), dar este de aproape 15 ori mai mare faţă de media din UE de 5,18 în 2008.
Deşi avem sisteme de supraveghere pentru bolile transmisibile, tuberculoza şi bolile cu transmitere sexuală constituie o problemă de sănătate publică în România.
Incidenţa cazurilor de tuberculoză în România este cea mai mare din regiunea Europei, cu 101,02 cazuri noi la suta de mii de locuitori în 2008, media UE fiind de 14,09 cazuri noi la 100.000 de locuitori.
Incidenţa sifilisului este de 18,67 cazuri noi la suta de mii de locuitori, valoare de cinci ori mai mare decât media UE care este de 3,7 la 100.000 locuitori.
Un procent de 70% dintre români se declară a fi sănătoşi sau foarte sănătoşi, în timp ce 19% au probleme de sănătate sau boli de lungă durată, valoare care situează România pe primul loc în Europa, unde au declarat că sunt sănătoşi, în medie, 30% dintre europeni.
Raportul mai evidenţiază că există 2,2 medici la o mie de locuitori (s-au luat în calcul şi medicii dentişti), cu 50% mai puţin decât media UE, lucru care situează România pe penultimul loc, alături de Polonia, şi 5,5 asistenţi medicali la 1.000 de locuitori.
La capitolul echipamente medicale de înaltă performanţă, raportul arată că suntem pe ultimul loc în UE la acoperirea cu RMN şi CT.
Durata medie de spitalizare este de 7,7 zile (media UE este de 7,1), România având una dintre cele mai mari durate de spitalizare pentru naşterea normală (5,3 zile), deşi sunt ţări unde media este sub 2 zile.
Potrivit raportului, nu avem programe cu acoperire naţională şi nu monitorizăm servicii medicale care îmbunătăţesc substanţial calitatea vieţii şi reduc decesele evitabile (repermeabilizările coronariene prin angioplastii, operaţiile de cataractă, protezarea articulaţiilor de şold şi genunchi, screening pentru cancerele de col uterin şi de sân).
Raportul mai reliefează că România este pe ultimele locuri în UE în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de protezare a articulaţiilor cu 46 de protezări la suta de mii de locuitori, adică de 3 ori mai puţin decât media UE (153 protezări de şold la 100.000 de locuitori).
România este pe ultimul loc în Europa în ce priveşte accesul populaţiei la servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, dar deţine, în compensaţie, un prim loc european la accesul la spitalele de psihiatrie.
De asemenea, suntem pe ultimul loc în ceea ce priveşte cheltuielile totale pentru sănătate per capita, deşi în perioada 1998 - 2008 cheltuielile totale cu sănătatea pentru un locuitor au crescut de 2,7 ori.
Un procent de 17,7% dintre români îşi plătesc cheltuielile de sănătate din propriul buzunar şi aproape nimeni nu îşi face asigurări private de sănătate, se mai arată în raportul CMR.
"Este necesar un plan naţional intersectorial de combatere de inechităţilor, în aşa fel încât serviciile de sănătate să fie centrate pe pacienţi şi să existe acces universal la servicii medicale de calitate pentru toţi cetăţenii", a accentuat preşedintele CMR.