Primul embrion modificat genetic ÅŸi problemele etice asociate
Din afirmaÅ£iile lor reiese că experimentele s-au desfăşurat pe embrioni tripronucleari (un ovul a fost fecundat de 2 spermatozoizi, situaÅ£ie biologică incompatibilă cu supravieÅ£uirea embrionului) ÅŸi au folosit o mutantă de ADN responsabilă de cauzarea beta-talasemiei umane. Beta-talasemia este o afecÅ£iune hematologică în care producÅ£ia de hemoglobină normală este redusă, fapt ce ameninţă viaÅ£a bolnavilor. Boala afectează la nivel mondial circa 100. 000 de indivizi.
SituaÅ£ii cu implicaÅ£ii etice de asemenea amploare prin care, utilizând experimente pe embrioni umani, se încearcă vindecarea unor patologii ca: fibroza chistică, boala Huntington sau se încearcă înlăturarea mutaÅ£iilor BRCA, incriminate în producerea cancerului de sân sau ovarian, i-au incitat în ultimii ani pe biologi.
Metoda de cercetare a fost dezvoltată pe embrioni neviabili, donaÅ£i de clinicile unde se practică fertilizarea in vitro. Fiind tripronucleari, embrionii nu s-ar fi putut dezvolta. În structura biologică a acestora, oamenii de ÅŸtiinţă au injectat un sistem molecular, ce funcÅ£ionează ca un foarfece, capabil să Å£intească un segment de ADN specific. Sistemul poartă denumirea de CRISPR/Cas9.
În cazul de faţă a fost vizată gena HBB, răspunzătoare de inducerea beta-talasemiei. Cu ajutorul CRISPR/Cas9 a fost secÅ£ionată o regiune responsabilă de generarea bolii ÅŸi a fost înlocuită cu una normală. Procedura este aparent la fel de facilă ca ÅŸtergerea dintr-un document Word a unui text ÅŸi copierea altuia.
Însă, lucrurile nu au fost atât de simple. Cercetătorii au semnalat modificări în zone ale ADN-ului care nu au fost iniÅ£ial Å£intite. Mai mult, efectele benefice nu au fost înregistrate la toÅ£i embrionii.
Încercarea cercetătorilor chinezi naÅŸte cel puÅ£in două probleme. Prima este legată de considerentele etice referitoare la cercetarea pe embrioni umani ÅŸi temerile asociate de ideea creării în laborator a unor prototipuri umane. A doua implică erorile apărute pe parcursul experimentului.
Fără un control riguros al manipulării ADN-ului, modul în care va arăta ÅŸi starea de sănătate a unui făt rezultat în urma aplicării unei astfel de tehnologii sunt necunoscute. De asemenea, incapacitatea de prezicere a reuÅŸitei tehnicii sugerează că eliminarea anumitor patologii prin manipularea ADN-ului embrionar este încă departe de a se concretiza. Mai mult, testarea unei asemenea metode pentru a i se verifica siguranÅ£a este, la rândul ei, problematică.
Există ţări, cum este, spre exemplu, Australia unde astfel de cercetări sunt strict reglementate. Clonarea umană ÅŸi multe alte tehnologii bazate pe cercetarea pe subiecÅ£i umani vii (cum sunt consideraÅ£i ÅŸi embrionii umani) sunt strict interzise, iar orice abatere de la lege este aspru penalizată. Acest fapt denotă că, în viitorul apropiat, în interiorul unor asemenea naÅ£iuni, cercetarea pe embrioni umani este puÅ£in probabilă.
În timp ce comunitatea ÅŸtiinÅ£ifică este divizată în privinÅ£a perspectivelor aplicării acestei metode pe embrioni umani, incluzând reala probabilitate de prevenire ÅŸi vindecare a bolilor, există un consens care admite că asemenea experimente ar trebui realizate cu deosebită prudenţă.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Data actualizare: 12-05-2015 | creare: 12-05-2015 | Vizite: 2145
Bibliografie
World's first genetically modified human embryo raises ethical concerns, link: http://medicalxpress.com/news/2015-04-world-genetically-human-embryo-ethical.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Progres major în editarea genelor: Noi modele murine CRISPR-Cas12a permit studierea interacțiunilor genetice multiple în boli imune și cancer
- Terapie genetică experimentală, cu potențiale implicații majore în prevenirea bolilor cardiovasculare
- Terapia cu celule stem realizată intrauterin, primul test clinic
- Compuşi ce ţintesc răspunsul la alterări ale ADN-ului au potenţial terapeutic în tumorile solide avansate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum