Privarea de somn accentuează inflamația asociată riscului cardiovascular

Un nou studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Uppsala și publicat în Biomarker Research arată că privarea de somn chiar și pe termen scurt declanșează modificări ale unor proteine circulante asociate cu inflamația și riscul crescut de boli cardiovasculare. Aceste rezultate aduc dovezi fiziologice timpurii asupra modului în care somnul insuficient poate influența negativ sănătatea cardiacă, chiar și în rândul tinerilor sănătoși.
Privarea cronică de somn este o problemă de sănătate publică în creștere, fiind frecvent asociată cu infarct miocardic, accident vascular cerebral și fibrilație atrială. În ciuda includerii duratei somnului în recomandările Asociației Americane de Cardiologie pentru evaluarea sănătății cardiovasculare, puține studii au analizat efectele directe și dinamice ale somnului insuficient asupra biomarkerilor circulanți. Studiul actual oferă o perspectivă controlată și detaliată asupra impactului privării de somn asupra proteinei inflamatorii circulante, luând în calcul și influența exercițiului fizic intens și momentul recoltării probelor.

Despre studiu

Cercetarea s-a desfășurat într-un laborator specializat de somn, unde 16 bărbați sănătoși, normoponderali, cu obiceiuri bune de somn, au fost expuși la două condiții experimentale într-un design încrucișat:

•  Somn normal: 8,5 ore/noapte, timp de trei nopți.
•  Restricție de somn: doar 4,25 ore/noapte, timp de trei nopți.

În ambele condiții, dieta și nivelul de activitate fizică au fost strict controlate. Participanții au fost supuși unui antrenament fizic intens (30 de minute de ciclism), iar probe de sânge au fost recoltate dimineața, seara și în diferite momente înainte și după exercițiu.

Prin tehnologia Olink, au fost măsurați 88 de biomarkeri proteici specifici riscului cardiovascular, validați parțial prin metode ELISA.

Rezultate

Privarea de somn activează o semnătură inflamatorie cardiovasculară

După doar trei nopți de somn insuficient, s-au observat creșteri semnificative ale nivelurilor a 16 proteine inflamatorii, inclusiv interleukine și chemokine (IL-27, LGALS9), asociate anterior cu riscul de:

•    insuficiență cardiacă
•    boală coronariană
•    fibrilație atrială

Simultan, 9 proteine au fost semnificativ reduse. Comparativ cu somnul normal, profilul proteic rezultat în urma restricției de somn corespunde unei semnături moleculare proaterogene, identificate anterior în cohorte de mari dimensiuni (până la 44.000 de participanți).

Somnul insuficient amplifică variațiile diurne ale biomarkerilor

Mai multe proteine (33%) au prezentat variații semnificative între dimineață și seară în condițiile de somn redus, comparativ cu doar 18% în condiții de somn normal. Printre proteinele afectate: leptina și lipoprotein lipaza (LPL), implicate în metabolism și inflamație.

Exercițiul fizic rămâne benefic, dar răspunsul este diminuat

Indiferent de cantitatea de somn, 15 proteine implicate în beneficiile exercițiului (inclusiv IL-6 și BDNF) au crescut imediat după efort. Totuși, numărul total de proteine cu răspuns pozitiv la exercițiu a fost mult mai mic în condiții de somn redus (18 proteine), comparativ cu somnul normal (46 proteine). Răspunsul la exercițiu a fost perturbat și din cauza unor niveluri de bază mai ridicate ale proteinelor în condițiile de somn insuficient, sugerând un stres fiziologic crescut.

Concluzii

Privarea acută de somn afectează profund profilul proteic circulant, activând mecanisme inflamatorii și metabolice implicate în patogeneza bolilor cardiovasculare. Aceste efecte apar chiar și în rândul adulților tineri, sănătoși, după doar trei nopți de somn insuficient, subliniind importanța unui somn adecvat încă din primii ani de viață adultă.

Chiar dacă exercițiul fizic menține unele efecte benefice în condiții de somn redus, el nu poate substitui funcțiile esențiale ale somnului în menținerea sănătății cardiovasculare.

Implicații clinice și direcții viitoare

Durata somnului ar trebui considerată un determinant-cheie în evaluarea riscului cardiovascular, alături de factori precum dieta și activitatea fizică.

Studiile viitoare ar trebui să includă:

•    femei și persoane vârstnice,
•    pacienți cu boli cardiovasculare,
•    variabilitate circadiană și tipuri de cronotip,
•    influența orarului alimentar.

Aceste date ar putea contribui la elaborarea unor ghiduri de prevenție cardiovasculară mai personalizate, adaptate stilului de viață și ritmului biologic individual.