Sănătatea somnului și riscurile cardiometabolice

Somnul este esențial pentru sănătatea umană, dar în ciuda accentului pus în mod tradițional pe durata acestuia, cercetările recente arată că mai multe componente ale somnului influențează sănătatea cardiometabolică. O declarație științifică publicată pe 10 aprilie 2025 de American Heart Association atrage atenția asupra rolului multidimensional al somnului în menținerea sănătății cardiovasculare și metabolice.

Context

Somnul insuficient sau de calitate slabă a fost asociat cu un risc crescut pentru afecțiuni precum obezitate, diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie și afecțiuni cardiovasculare. Deși durata somnului a fost principalul indicator utilizat în evaluarea riscurilor, datele actuale sugerează că trebuie luate în calcul și alte componente precum continuitatea somnului, regularitatea, satisfacția subiectivă și funcționarea diurnă.

Despre declarația științifică actuală

Declarația, intitulată „Multidimensional Sleep Health: Definitions and Implications for Cardiometabolic Health”, clasifică somnul sănătos în șapte dimensiuni:

• Durata somnului: ideală între 7–9 ore/noapte; sub 7 ore sau peste 9 ore sunt asociate cu riscuri crescute pentru fibrilație atrială, sindrom metabolic, AVC și boli coronariene.

• Continuitatea somnului: întreruperile frecvente, trezirile nocturne sau dificultățile de adormire cresc riscul de infarct miocardic, hipertensiune arterială și insulinorezistență.

• Momentul somnului (timing): culcatul după miezul nopții este asociat cu risc mai mare de obezitate, rezistență la insulină și tensiune arterială crescută.

• Satisfacția legată de somn: percepția negativă asupra calității somnului este asociată cu hipertensiune, rigiditate arterială și boli cardiace.

• Regularitatea somnului: variațiile mari între orele de somn în timpul săptămânii și în weekend ("jetlag social") cresc riscul de obezitate, inflamație și diabet.

• Funcționarea diurnă: somnolența excesivă în timpul zilei este corelată cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, boli coronariene și mortalitate generală.

• Arhitectura somnului: întreruperea somnului profund (NREM) duce la alterări metabolice, precum insulinorezistență.

Rezultate și implicații clinice

Declarația evidențiază faptul că sănătatea somnului este asociată direct cu:

• Risc cardiovascular crescut (hipertensiune, AVC, infarct) în cazul tulburărilor de durată, continuitate sau regularitate;

• Tulburări metabolice (diabet zaharat, obezitate) în cazul somnului insuficient sau haotic;

• Inflamație sistemică cronică, ca efect indirect al fragmentării somnului și a dereglării ritmului circadian.

Un aspect esențial este că nu doar durata, ci întregul profil de somn ar trebui evaluat clinic. Răspunsurile la întrebări precum „Cât de repede adormiți?”, „Cât de des vă treziți noaptea?”, „Cât de obosit vă simțiți în timpul zilei?” pot oferi date valoroase pentru detectarea precoce a tulburărilor de somn cu implicații cardiometabolice.

Disparități în sănătatea somnului

Analize recente indică faptul că persoanele din grupuri rasiale și etnice subreprezentate (în special adulții de culoare) și cele cu statut socio-economic scăzut au o prevalență mai mare a tulburărilor de somn: somn mai scurt, calitate slabă, culcare târzie, somnolență diurnă și incidență crescută a apneei de somn. Aceste diferențe contribuie la inegalități persistente în sănătatea cardiometabolică.

Concluzii

Promovarea unei sănătăți optime a somnului necesită o abordare integrată și personalizată, care să includă toate dimensiunile relevante. Evaluarea detaliată a tiparelor de somn și corelarea acestora cu alți factori de risc cardiometabolici pot contribui la:

• Identificarea precoce a riscurilor;

• Intervenții preventive direcționate;

• Optimizarea tratamentelor existente pentru boli cronice.

În plus, integrarea somnului în Life’s Essential 8 (setul de măsuri ale sănătății cardiovasculare definit de AHA) subliniază importanța sa alături de alimentație, activitate fizică, greutate corporală, tensiune arterială, colesterol, glicemie și fumat.