Probioticele limitează răspândirea genelor rezistente la medicamente la prematurii cu greutate foarte mică la naștere

Probioticele limitează răspândirea genelor rezistente la medicamente la prematurii cu greutate foarte mică la naștere

©

Autor:

Probioticele limitează răspândirea genelor rezistente la medicamente la prematurii cu greutate foarte mică la naștere

Sugarii prematuri cu greutate foarte mică la naÈ™tere reprezintă o populaÈ›ie vulnerabilă, expusă frecvent la antibiotice în primele zile de viață, dar È™i la risc crescut de infecÈ›ii nosocomiale cu bacterii rezistente la antibiotice. Probioticele au fost propuse ca strategie complementară pentru reducerea acestui risc. Studiul publicat în Nature Communications investighează efectele administrării precoce de probiotice È™i antibiotice asupra microbiomului intestinal È™i a încărcăturii de gene de rezistență la antibiotice în această categorie de nou-născuÈ›i.

Structura studiului

Cercetarea a inclus 34 de sugari prematuri cu greutate foarte mică la naÈ™tere, împărÈ›iÈ›i în două cohorte: o grupă cu suplimentare probiotică (PS) È™i o grupă fără probiotice (NPS). ToÈ›i sugarii au fost hrăniÈ›i exclusiv cu lapte uman. În ambele grupe, unii au primit tratament antibiotic empiric, în timp ce alÈ›ii nu. Probioticele conÈ›ineau Bifidobacterium bifidum È™i Lactobacillus acidophilus. Analizele au inclus metagenomică shotgun, profilare a rezistomului È™i experimente ex vivo de transfer plasmidic.

Principalele rezultate

1. Probioticele favorizează dezvoltarea unui microbiom intestinal sănătos

  • Copiii din grupa PS au prezentat o colonizare timpurie È™i dominantă cu Bifidobacterium, în special B. bifidum, B. breve È™i B. longum.
  • Microbiomul grupei NPS a fost dominat de patobionÈ›i precum Klebsiella, Enterobacter, Escherichia È™i Staphylococcus.
  • În grupa PS, diversitatea microbiomului a fost relativ stabilă, în timp ce în grupa NPS a crescut progresiv, sugerând colonizare patogenă ulterioară.

2. Probioticele reduc încărcătura de gene de rezistență la antibiotice (ARGs)

  • ARG-urile au fost semnificativ mai abundente în cohorta NPS pe parcursul celor trei săptămâni de viață.
  • Genele de rezistență la aminoglicozide, beta-lactame, MLS, trimetoprim È™i tetraciclină au fost comune în ambele grupe, însă doar în NPS s-au identificat gene de rezistență la colistină (mcr-9.1).
  • AbundenÈ›a Bifidobacterium s-a corelat negativ cu nivelurile de ARG, în timp ce Enterococcus È™i Staphylococcus au avut o corelaÈ›ie pozitivă.

3. Enterococcus – un vector de rezistență persistă în ambele cohorte

  • Enterococcus a fost prezent în ambele grupe È™i a demonstrat potenÈ›ial de transmitere nosocomială între sugarii din acelaÈ™i spital.
  • SecvenÈ›ierea genomului a evidenÈ›iat multiple tulpini Enterococcus faecalis È™i faecium, unele cu tipuri de secvență clinice relevante (ST179, ST40).
  • Transferul unui mega-plasmid de 137 kb care conferă rezistență la gentamicină a fost demonstrat ex vivo, între tulpini de E. faecium.

4. Impactul antibioticelor este moderat dar favorizează dinamica HGT

  • Expunerea la antibiotice nu a avut un impact major asupra diversității microbiomului, dar a influenÈ›at compoziÈ›ia prin favorizarea Klebsiella È™i Enterococcus.
  • Numărul de plasmide È™i frecvenÈ›a evenimentelor de transfer orizontal de gene au fost mai mari la sugarii trataÈ›i cu antibiotice.
  • Presiunea selectivă a antibioticelor pare să stimuleze păstrarea È™i răspândirea elementelor genetice mobile cu ARG.

Concluzii

Suplimentarea cu probiotice în perioada neonatală precoce a avut un efect protector semnificativ asupra microbiomului È™i rezistomului la sugarii prematuri cu greutate foarte mică la naÈ™tere. PrezenÈ›a predominantă a Bifidobacterium a fost asociată cu o reducere a patobionÈ›ilor È™i a genelor de rezistență la antibiotice, indicând un rol important în prevenirea colonizării cu bacterii multirezistente. Cu toate acestea, persistenÈ›a Enterococcus È™i capacitatea acestuia de a transfera ARG-uri subliniază necesitatea unei monitorizări continue în unitățile de terapie intensivă neonatală.

Implicații clinice

Acest studiu sprijină utilizarea probioticelor ca strategie de stewardship antimicrobian în neonatologie, însă evidenÈ›iază È™i importanÈ›a măsurilor stricte de control al infecÈ›iilor nosocomiale. În plus, rezultatele sugerează că administrarea de probiotice ar putea reduce impactul negativ al expunerii precoce la antibiotice, chiar dacă aceasta nu inhibă complet transferul orizontal de gene.


Data actualizare: 27-08-2025 | creare: 27-08-2025 | Vizite: 114
Bibliografie
Kiu R. (2025). Impact of early life antibiotic and probiotic treatment on gut microbiome and resistome of very-low-birth-weight preterm infants. Nature Communications. https://www.nature.com/articles/s41467-025-62584-2. https://www.nature.com/articles/s41467-025-62584-2
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Dozele mari de vitamina D întăresc oasele la prematurii cu greutate foarte mică la naÈ™tere
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum