Programul de convergenta - constructia bugetara

Construcţia bugetară pe orizontul de timp 2011-2014 a fost configurată în condiţiile consolidării conceptului de guvernanţă economică lansat la nivel european, care cuprinde un amplu pachet legislativ, ce va introduce mai multă disciplină şi rigoare în procesele macroeconomice din ţările membre ale UE şi va preveni viitoare crize, potrivit proiectului Programului de convergenţă 2011 - 2014, elaborat de Guvern.
În contextul profundei crize economice mondiale care a afectat şi economia României, Guvernul a pus la punct o strategie de consolidare care să se concentreze asupra unui amplu proces de reformă pe partea ajustării cheltuielilor în sectorul public, cât şi asupra măsurilor fiscale care vor permite reducerea deficitului bugetar, diminuarea presiunilor anticipate provenite din îmbătrânirea populaţiei şi va contribui la asigurarea unei creşteri sănătoase pe termen lung. Consolidarea fiscală este o condiţie imperativă pentru o economie eficientă şi competitivă şi are în vedere pentru anul 2011 un deficit bugetar de 4,4% din PIB şi, respectiv, pentru perioada 2012-2014 un deficit bugetar de sub 3% din PIB.
Unul din obiectivele fundamentale ale Guvernului este continuarea consolidării fiscal bugetare; eforturile de consolidarea a poziţionat România pe o cale sigură în atingerea ţintelor fiscale pe termen scurt şi mediu, fiind necesare în continuare măsuri susţinute pentru asigurarea ajustărilor, prin menţinerea unor constrângeri de cheltuieli şi reforme fiscale structurale.
Pentru perioada 2011-2012, precum şi pe termen mediu, consolidarea nu va fi de o asemenea anvergură precum cea întreprinsă în anii 2009-2010, dar va continua pentru a asigura o creştere economică mai stabilă, o economie mai eficientă şi mai competitivă.
Potrivit proiectului pe termen mediu, Guvernul şi-a fixat ca elemente ale consolidării fiscale continuarea măsurilor de reformă a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea politicii în domeniul investiţiilor, continuarea politicii de reducere şi de prevenire a apariţiei de arierate, îmbunătăţirea guvernanţei corporatiste.
Raţionalizarea cheltuielilor publice se bazează pe reformele şi măsurile punctuale demarate în anul 2010, al căror efect se va materializa atât în anul 2011, cât şi pe termen mediu.
Principalele măsuri vizează reducerea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, prin reducerea substanţială a acestora în 2010, urmată de o revenire medie cu circa 15% în 2011, însă coroborată cu eliminarea primei de vacanţă şi a salariului 13 şi cu menţinerea politicii de înlocuire a numai 1 din 7 posturi care devin vacante. Efectul de bază al acestei măsuri asigură un trend descrescător pe termen mediu al cheltuielilor de personal raportate la PIB.
Proiectul prevede fundamentarea şi eficientizarea cheltuielilor materiale în concordanţă cu implementarea normativelor de cost în administraţia publică, economii generate de restructurarea agenţiilor guvernamentale, restructurarea sectorului de sănătate pentru a realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile şi de a elimina acumularea de arierate, introducerea sistemului de coplată a serviciilor medicale, limitarea numărul de internări spitaliceşti contractate cu 10% faţă de nivelurile din 2010, reducerea adaosului de preţ plătit de guvern pentru medicamentele din programele naţionale, reducerea ponderii decontărilor serviciilor medicale furnizate de medici în funcţie de numărul de pacienţi de la 70% la 50%, clarificarea cadrului legislativ referitor la taxa de claw back aplicabilă distribuitorilor de medicamente, eliminarea obligativităţii de a încheia contracte cu toate spitalele, permiţându-se astfel contractarea pe baze concurenţiale cu spitalele selectate, asigurând în acelaşi timp transparenţa şi supravegherea, reformarea, cu asistenţă de la BM, a pachetului de servicii medicale asigurate de guvern pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesenţiale costisitoare, implementarea strategiei de raţionalizare a spitalelor, în vederea reducerii numărului de paturi de spital finanţate, îngheţarea punctului de pensie pentru anul 2011.
Potrivit proiectului, eficientizarea programelor de asistenţă socială are în vedere o mai bună ţintire a acestora, precum şi consolidarea celor aproximativ 200 de prestaţii sociale, o mai bună direcţionare, prin eliminarea imediată sau graduală a programelor ce nu fac obiectul testării mijloacelor financiare, raţionalizarea şi consolidarea prestaţiilor acordate de diferitele niveluri ale administraţiei, sporirea controlului asupra cererilor de prestaţii sociale, plafonarea prestaţiei maxime pe persoană.
Guvernul şi-a stabilit ca prioritate zero direcţionarea fondurilor publice către domeniul investiţiilor, precum şi spre accelerarea absorbţiei fondurilor europene, care pot suplimenta bugetul naţional şi ar ajuta economia să îşi mărească potenţialul de creştere.
Prioritizarea investiţiilor va avea ca fundament creşterea capacităţii de planificare şi monitorizare a investiţiilor de capital prin crearea unei baze de date pentru proiecte, punerea în aplicare a Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii care are ca scop: realizarea, modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi de interes local, realizarea sistemului de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate, realizarea de reţele de alimentare cu apă a localităţilor, îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru populaţia rurală, reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE.
Bugetul anual va cuprinde în mod distinct credite bugetare pentru achitarea plăţilor restante din anul anterior şi nu vor putea fi făcute angajamente bugetare noi, dacă nu sunt plătite restanţele de la titlul de cheltuieli respectiv.
Planul de convergenţă include şi îmbunătăţirea procedurilor bugetare şi a managementului cheltuielilor, pentru a se evita reapariţia arieratelor prin pregătirea unui plan de acţiune care să includă un mecanism îmbunătăţit de control al angajamentelor şi măsuri de executare pentru a se evita acumularea de noi arierate.
Actele normative referitoare la modul de efectuare a plăţilor în tranzacţiile comerciale se vor elabora conform Directivei a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiilor comerciale nr.7/2011.
În următorii doi ani, perioada de achitare a facturilor de la momentul predării acestora va fi redusă.
Pentru a îmbunătăţi controlul angajamentelor, se va integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei;
Guvernul va continua reforma în domeniul sănătăţii prin implementarea de măsuri care vor realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menţine servicii medicale adecvate şi cea de a controla costurile, precum şi prin implementarea unui sistem IT transparent şi integrat în sectorul de sănătate pentru monitorizarea şi eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătăţii.
Unul din obiectivele politice asumate de Guvernul României în raport cu organismele financiare internaţionale (FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială) îl reprezintă reformarea profundă a întreprinderilor de stat, mai ales a celor din sectoarele cheie, cum ar fi sectorul energetic şi sectorul transporturi.
În acest context, statul trebuie să-şi exercite rolul cu multă prudenţă respectând în special drepturile celorlalţi acţionari neabuzând de poziţia sa dominantă în structura acţionariatului şi nici de puterea de reglementare.
Rolul determinant îl deţin ministerele care vor stabili strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung în ce priveşte companiile pe care le coordonează, măsuri de restructurare, dezvoltare pentru eficientizarea prin reducerea subvenţiilor şi maximizarea profiturilor.
Prin implementarea acestor strategii cuprinzătoare se urmăreşte viabilitatea întreprinderilor de stat şi reformarea guvernanţei acestora. Se vor elabora planuri strategice de acţiune pentru companiile principale (până la finele lunii aprilie 2011) şi pentru toate celelalte companii (până la finele lui iulie 2011).
Aceste planuri vor furniza informaţii la zi despre viabilitatea financiară a fiecărei întreprinderi de stat cu participare majoritară a Statului, şi a fiecărei regii autonome, vor clasifica aceste instituţii în instituţii ce urmează să fie lichidate, privatizate sau păstrate (urmând a fi restructurate dacă este cazul), vor prezenta acţiunile ce se vor efectua în direcţia închiderii, asigurării viabilităţii sau privatizării, vor prezenta planuri concrete de reducere substanţială a arieratelor (prin răscumpărări, transformarea în titluri mobiliare, swap-uri etc.)
Se va implementa un sistem prin care întreprinderile de stat şi instituţiile autonome vor raporta lunar principalii indicatori financiari şi economici MFP. Se va amenda, totodată, şi Ordonanţa 79/2008 în sensul de a impune IA şi companiilor subordonate autorităţilor locale obligaţia de a transmite trimestrial indicatorii operaţionali şi financiari principali MFP.
Pentru rezolvarea problemelor de guvernanţă a întreprinderilor de stat se va elabora (în consultare cu Banca Mondială) şi se va aproba legislaţia prin care se va îmbunătăţi guvernanţa acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii şi se va transfera controlul financiar la întreprinderile de stat de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011.