ROmedic Cabinete medicale Iași Cabinete Psihoterapie Psihoterapie Iași

Studiu: tulburările mentale cresc riscul apariției bolilor fizice severe

Autor: FUN-PSI Club, Dr. Mihaela Gherasim
O echipă internațională de cercetători a creat o hartă care stabilește relațiile dintre anumite boli mentale și o serie de condiții patologice severe de natură fiziologică.

Cercetătorii au descoperit faptul că în urma diagnosticării unui pacient cu o tulburare mentală, crește predispoziția acestuia de a dezvolta patologii severe, unele chiar potențial letale, cum ar fi problemele cardiace sau atacurile cerebrale.

„Am descoperit faptul că femeile care suferă de anxietate au 50% șanse în plus, față de restul populației, să dezvolte probleme cardiace sau chiar atacuri cerebrale. Într-un interval de 15 ani, o treime dintre femeile cu anxietate va dezvolta acest tip de tulburări medicale” afirmă coordonatorul studiului, John McGrath, MD, PhD, de la University of Queensland’s Brain Institute și Denmark’s Aarhus University.

„De asemenea, am studiat cazurile de abuz de substanțe, cum ar fi tulburările legate de alcool, și am descoperit că bărbații au 400% mai multe șanse să dezvolte probleme cu ficatul sau gută, într-un interval de 15 ani” a adăugat acesta.

Noul „Atlas”

Este știut faptul că pacienții cu tulburări mentale au atât o calitate redusă a vieții cât și o expectativă mai scăzută, cu circa 10 ani în cazul bărbaților și cu 7 ani în cazul femeilor.

Studiul care a dus la crearea hărții conexiunilor dintre bolile mentale și cele fizice, a implicat 5,9 milioane de persoane născute în Danemarca, între 1900 și 2015. Acestea au fost urmărite în perioada 2000 – 2016, pentru un total de 83,9 milioane de ani/persoană. Cercetătorii au urmărit pacienții timp de 17 ani pentru aspectele fiziologice și până la 48 de ani în ceea ce privește tulburările mentale.

Eșantionul foarte larg a permis cercetătorilor să identifice 10 tipuri generale de tulburări mentale și 9 categorii de boli fiziologice, care au dus la încadrarea a 31 de condiții medicale specifice.

În privința categoriilor medicale, acestea includ boli ale aparatului circulator, endocrin, respirator, gastro-intestinal, urogenital, muscular și scheletic, hematologic, neurologic și condiții generale de cancer.

Tulburările mentale includ Alzheimer, abuzul de substanțe, schizofrenia, tulburări de stare, tulburări nevrotice, alimentare, de personalitate, de dezvoltare, comportamentale, emoționale și intelectuale.

Cercetătorii au estimat un număr de 90 de asocieri, cuplate, între categorii generale de tulburări mentale și boli, și 310 de asocieri între tulburări mentale și boli specifice.

Concluzii interesante

Indivizii cu tulburări mentale prezintă un risc ridicat, 76 din 90, în ceea ce privește asocierea cu boli fiziologice specifice. După ajustările de sex, vârstă și epocă, „rata medie de hazard” (HR) a fost stabilită la 1,37 în cazul pacienților cu tulburări mentale.

Cea mai ridicată corelație se regăsește în cazul tulburărilor de alimentație, cu un HR de 3,62, și urogenitale, cu HR între 3,11 și 4,22. Cea mai scăzută a fost identificată în cazul cancerului, cu doar 0,80-0,84.

În același timp, schizofrenia pare să nu ducă la probleme musculare sau ale scheletului.

Una dintre cele mai mari probabilități a fost identificată în cazul asocierii cumulative dintre tulburările de stare și cele vasculare, cu valori între 40,9%, respectiv 32,6%.

Indiferent de tipul de categorii și corelații, riscul dezvoltării de boli asociate nu rămâne constant în timp. „Multe persoane cu tulburări mentale duc un stil de viață nesănătos, sedentar, cu o dietă nediversificată, tabagism sau alcoolism, aspecte care ar putea crește riscul unor boli și, în același timp, s-ar putea ca acestea să nu se trateze sau să solicite asistență medicală” declară McGrath. În plus, „probabil unele predispoziții genetice sau traume din perioada timpurie, ar putea contribui la creșterea riscului atât pentru tulburările mentale, cât și pentru boli”, a adăugat cercetătorul.

În concluzie, tulburările mentale nu sunt doar tulburări la nivel cerebral, cu multi-sistemice iar cea mai potrivită abordare este cea holistică, atât pentru tratament cât și pentru prevenirea cronicizării bolilor, fapt care duce la creșterea mortalității.

 
Programare