Cum procesează creierul singurătatea și înțelepciunea
Studiile au demonstrat faptul că singurătatea are efecte negative asupra sănătății mentale și a duratei vieții. De asemenea, se știe că înțelepciunea, ca totalitate a experiențelor și atitudine față de viață, este una dintre modalitățile de combatere a efectelor singurătății.
Într-un studiu publicat în ediția online a revistei Cerebral Cortex, din 5 martie 2021, cercetătorii Universității California San Diego School of Medicine au descoperit că anumite regiuni ale creierului răspund stimulilor emoționali legați de singurătate și înțelepciune în moduri opuse.
„Ne-a interesat relația dintre singurătate și înțelepciune, în contextul evaluării emoționale deficitare, adică modul în care răspundem la diferite emoții pozitive și negative”, a declarat doctorul Jyoti Mishra, autor principal al studiului, director al NEATLabs și profesor asistent în cadrul Departamentului de Psihiatrie la Facultatea de Medicină UC San Diego.
Studiul a implicat 147 de participanți, cu vârste cuprinse între 18 și 85 de ani. Subiecții au efectuat o sarcină cognitivă simplă: determinarea direcției în care indica o săgeată, în timp ce figuri cu expresii emoționale diferite erau prezentate în fundal.
„Am constatat că fețele care exprimau furie au avut rol de distractori, adică au încetinit semnificativ răspunsurile cognitive simple la indivizii care suferă de singurătate. Acest lucru a însemnat că persoanele singure au acordat mai multă atenție stimulilor amenințători, în cazul nostru fețele furioase.”
„Pentru înțelepciune, pe de altă parte, am găsit o relație pozitivă semnificativă cu viteza de răspuns atunci când au fost prezentate fețele exprimând fericirea. În mod special în cazul indivizilor cu empatie ridicată, trăsătură importantă a înțelepciunii”.
Înregistrările cerebrale bazate pe electroencefalogramă (EEG) au arătat că porțiunea creierului numită joncțiune temporală-parietală (TPJ) se activează diferit la persoanele mai singure decât cele mai înțelepte. TPJ este important pentru prelucrarea teoriilor mentale și a gradului de empatie, înțelegere a celorlalți. Studiul a identificat o activitate mai intensă în cazul emoțiilor furioase la cei singuri, și a emoțiilor pozitive în cazul celor empatici, mai „înțelepți”.
Cercetătorii au remarcat, de asemenea, o activitate mai intensă în cortexul parietal superior în prezența stimulilor care implicau amenințarea, în cazul indivizilor singuri. Această regiune a creierului este un centru important al atenției.
În același timp, înțelepciunea a fost în mod semnificativ legată de activitatea emoțională pozitivă, activând emisfera stângă a creierului, responsabilă de caracteristicile sociale, ca empatia.
„Acest studiu arată că relația inversă dintre singurătate și înțelepciune pe care am găsit-o în studiile noastre clinice anterioare este cel puțin parțial încorporată în neurobiologie și nu este doar un rezultat al judecăților subiective”, a declarat unul dintre autorii studiului.
„Aceste constatări sunt relevante pentru sănătatea mentală și fizică a indivizilor, deoarece ne oferă o perspectivă neurobiologică obiectivă asupra modului în care oamenii mai singuri sau mai înțelepți procesează informațiile. Markeri biologici pe care îi putem măsura în creier ne pot ajuta să dezvoltăm tratamente eficiente.”
Autorii studiului declară că următorii pași includ un studiu longitudinal și un studiu de intervenție.