Răceală vs gripă vs COVID - diferențe și simptome comune

Răceala, gripa și COVID-19 au mai multe asemănări dar și o serie de diferențe. Înțelegerea simptomelor comune și a deosebirilor dintre aceste afecțiuni precum și modul de răspândire reprezintă câteva aspecte importante în vederea prevenirii infectării și dacă aceasta apare în administrarea tratamentului potrivit.

Ce diferențe există în răceală și COVID

Atât răceala cât și COVID-19 sunt cauzate de virusuri. COVID-19 este cauzat de virusul SARS-CoV-2 în timp ce răceala este cauzată predominant de rinovirusuri. Aceste virusuri se răspândesc asemănător și pot cauza simptome și semne asemănătoare cu câteva excepții. (1, 2, 3)

De asemenea, dacă simptomele COVID-19 apar după 2-14 zile de la expunerea la virus, simptomele răcelii apar după 1-3 zile de la expunerea la rinovirus.

Momentan, nu există un vaccin contra răcelii. Tratamentul constă în medicamente pentru reducerea durerii, decongestionante și alte medicamente (pentru reducerea febrei, pentru calmarea durerii de gât, etc). Spre deosebire de COVID-19, răceala este o afecțiune ușoară și trecătoare pentru cele mai multe persoane. Majoritatea persoanelor își revin după răceală în aproximativ 3-10 zile, deși există și forme de răceală care pot dura până la trei săptămâni.

Ce diferențe există între gripă și COVID-19

COVID-19 și gripa sunt afecțiuni respiratorii contagioase răspândite prin virusuri. COVID-19 este cauzată de virusul SARS-CoV-2, iar gripa de virusurile influenza A și influenza B. Acestea se răspândesc într-un mod asemănător. Simptomele au unele asemănător și diferențe cum poate fi observat din tabelul de mai jos. (4, 5, 6, 7)

Cât de repede apar simptomele după expunere

Atât pentru COVID-19 cât și pentru gripă simptomele apar după cel puțin o zi de la expunerea la virus. Totuși, în cazul COVID-19 este posibil să treacă un timp mai mare până la apariția simptomelor. În cazul gripei trebuie să treacă 1-4 zile din momentul infectării până la apariția simptomelor. Pentru COVID-19 simptomele apar, de regulă și în medie, în circa cinci zile de la expunere însă pot exista excepții, la două zile de la expunere sau până la 14 zile de la expunerea la virus. (4)

Cât de mult timp pot transmite virusul

Atât pentru COVID-19 cât și pentru gripă persoana infectată poate răspândi virusul timp de cel puțin o zi înainte de apariția simptomelor. Spre deosebire de gripă, persoana care are COVID poate fi contagioasă un număr mai mare de zile față de cei cu gripă.

Persoanele cu gripă sunt mai contagioase în primele 3-4 zile de boală, însă există cazuri de transmitere a virusului până la 7 zile. Copiii mici și persoanele cu sistemul imunitar slăbit pot fi contagioși chiar mai mult de atât. (4)

În ceea ce privește COVID-19, perioada de răspândire încă este sub studiu. Este posibil ca unele persoane să transmită infecția cu două zile înainte de apariția simptomelor, însă pot fi contagioși pentru cel puțin 10 zilei după apariția simptomelor. În cazul persoanelor asimptomatice este posibil să fie contagioase pentru cel puțin 10 zile după testarea pozitivă. (8, 9, 10)

Cum se răspândește

Atât COVID-19 cât și gripa se răspândesc de la o persoană la alta, prin contact apropiat, mai mic de doi metri. Ambele sunt transmise prin picături de lichid eliminate de bolnavi prin tuse, strănut și vorbire. Aceste picături ajung pe gura sau nasul persoanelor din apropiere sau sunt inhalate în plămâni. Este posibil, inclusiv, ca o persoană să se infecteze prin contactul fizic, de exemplu, strângerea mâinii, atingerea unor suprafețe pe care se află virusul sau atingerea propriei guri, nas sau ochi după contactul cu virusul. (11, 12, 13)

De asemenea, ambele infecții pot răspândi virusul înainte de a dezvolta simptome. Același lucru este valabil pentru persoanele cu simptome ușoare sau pentru asimptomatici. (14, 15)

Totuși, deși virusul SARS-CoV-2 și virusul gripal se răspândesc în moduri asemănătoare, COVID-19 este este mai contagioasă pentru anumite categorii de persoane decât gripa. În unele cazuri, răspândirea COVID-19 are efect exponențial, mult mai pregnant decât virusul gripal. (16, 17)

Cine are risc mai mare de infectare

Atât în cazul COVID-19 cât și în cazul gripei pot apărea complicații grave în cazul unor categorii de risc precum vârstnicii, persoanele cu afecțiuni cornice, gravidele. (18, 19)

Ce complicații pot apărea

Riscul de complicații pentru copiii sănătoși este mai mare în cazul gripei prin comparație cu noul coronavirus. Cu toate acestea, bebelușii și copiii care suferă de alte afecțiuni au un risc crescut de infectare pentru ambele afecțiuni. (4)

De asemenea, copiii de vârstă școlară infectați cu SARS-CoV-2 au un risc mai mare de a dezvolta sindromului inflamator multisistem (MIS-C) o complicații rară dar severă a COVID-19. (20, 21)

Atât gripa cât și COVID-19 pot duce la complicații precum: (4)

• Pneumonie
• Insuficiență respiratorie
• Acumularea de lichid în plămâni
• Sepsis
• Atac de cord sau atac vascular cerebral
• Insuficiență renală
• Agravarea simptomelor unor boli cronice (afecțiuni cardiovasculare, diabet, boli ale sistemului nervos)
• Inflamații ale inimii, țesutului muscular sau creierului
• Infecții bacteriene.

Pe lângă complicațiile de mai sus bolnavii de COVID-19 se pot confrunta și cu formarea de cheaguri de sânge în venele și arterele din plămâni, inimă, picioare sau creier. (22, 23)

Cum poate fi prevenită infectarea cu virusurile răcelii, virusul gripal sau cu virusul SARS-CoV-2

Infectarea cu aceste virusuri poate fi limitată dacă ne luăm o serie de măsuri de precauție. Cercetările recomandă menținerea distanței față de persoanele bolnave și purtarea măștii reduc durata sezonului gripal și a numărului de bolnavi. Printre măsurile recomandate se numără următoarele: (4, 24, 25)

• Evitarea contactului cu persoanele din afara casei sau cu cei care știi că sunt infectați mai ales dacă suferi de o boală cronică
• Purtarea unei măști în spațiile publice aglomerate, așa cum sunt magazinele, unde este dificil de evitat contactul cu alții
• Spălarea pe mâini cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde sau folosirea unui gel dezinfectant cu un conținut de alcool de cel puțin 60%
• Evitarea spațiilor aglomerate
• Acoperirea gurii și a nasului cu un șervețel în timpul tusei sau strănutului
• Evitarea atingerii ochilor, a nasului sau a gurii înainte de spălarea pe mâini
• Curățarea și dezinfectarea suprafețelor comune precum mânere ușilor, întrerupătoarele, suprafețele de gătit
• Vaccinarea contra gripei și a noului coronavirus.