Răgușeala cronică (de mult timp) - cauze și afecțiuni posibile

Răgușeala sau disfonia se referă la prezența unei voci aspre, groase sau șoptite. Mai exact, se observă o modificare a înălțimii, intensității, variabilității și calității vocii, care poate apărea în diverse situații. Simptomul este frecvent întâlnit, survenind la aproximativ o treime din populație la un moment dat în timpul vieții. (1, 2)

Răgușeala cronică este cea care persistă peste 2 săptămâni. Ea este mai comună la indivizii care fumează sau la cei care își utilizează vocea într-un mod mai intens, precum profesori, cântăreți, operatori de call center sau reprezentanți de vânzări. (1, 3)

Corzile vocale sunt benzi fine de țesut de la nivelul laringelui. Atunci când vorbim, aerul iese din plămâni iar corzile vocale se apropie și vibrează. Vibrațiile, împreună cu mișcările limbii, buzelor și dinților, creează sunetele pe care le rostim. Utilizarea îndelungată a vocii în mod necorespunzător determină uzura, întinderea și frecarea corzilor vocale, cu apariția unor mici zone de iritație. Dacă vindecarea nu este posibilă iar stresul asupra corzilor vocale continuă, atunci vor apărea mici noduli, cauza principală de răgușeală cronică. (4)

Printre cauzele care determină răgușeală cronică se numără:

1. Utilizarea în exces a vocii

Dacă obișnuim să vorbim sau să cântăm foarte mult sau foarte tare, sau să scoatem sunete de o intensitate prea înaltă sau prea redusă, atunci putem observa apariția răgușelii cronice. Acest simptom apare mai frecvent la artiști, profesori, speakeri publici sau agenți de vânzare. (3)

2. Înaintarea în vârstă

Este normal că pe măsură ce înaintăm în vârstă să observăm apariția răgușelii cronice iar modificările se datorează presbifoniei. Denumită și „voce îmbătrânită”, presbifonia presupune o schimbare structurală la nivelul corzilor vocale și a laringelui tipică vârstei bătrâneții. Astfel, la unele persoane, îmbătrânirea cauzează slăbirea și pierderea masei musculare de la nivelul corzilor vocale, cu atrofie și răgușeală cronică. (1, 5)

3. Fumatul

Fumatul are numeroase efecte negative asupra sănătății, printre care lezarea pe termen lung a corzilor vocale. În unele cazuri, aceste leziuni pot duce chiar la afonie (pierderea vocii) sau laringită cronică. Mai mult, fumatul poate determina apariția cancerului laringian, care se poate răspândi inclusiv la nivelul limbii sau al plămânilor. Simptomele cancerului laringian includ durere în gât și tuse persistentă, răgușeală cronică, disfagie, dispnee. (6)

4. laringita cronică

Laringita reprezintă o patologie inflamatorie ce afectează laringele, definindu-se ca având o persistență de peste 3 săptămâni. Ea este mai frecvent întâlnită la bărbații de vârstă mijlocie. Cel mai comun simptom al laringitei cronice este răgușeala cronică, care se datorează inflamației corzilor vocale. Simptomatologia poate include și durere în gât, tuse, disfagie. Printre cauze se numără vorbitul în exces, abuzul de alcool, fumatul, boală de reflux gastroesofagian, infecțiile bacteriene, alergiile, cancerul, intervențiile chirurgicale în sfera laringelui, bolile autoimune. În ceea ce privește băuturile alcoolice, acestea conțin substanțe iritante pentru gât. (7)

În timp ce infecțiile virale determină rar laringită cronică, cele bacteriene sunt mai frecvent incriminate. Bacteriile care pot duce la laringită cronică sunt stafilococul auriu meticilino-sensibil și meticilino-rezistent, Pseudomonas aeruginosa și Serratia marescens. Infecțiile fungice pot determina și ele laringită cronică, însă sunt foarte rar întâlnite la persoanele sănătoase. Bolnavii la risc de laringită cronică în urma unei infecții fungice sunt cei în tratament cu imunosupresoare sau cu patologii ce scad imunitatea. (7)

Bolile autoimune care pot predispune la apariția laringitei cronice sunt granulomatoza Wegener, amiloidoza, lupusul eritematos sistemic și artrita reumatoidă. (7)

5. Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Boala de reflux gastroesofagian poate determina iritarea laringelui, cu apariția edemului de corzi vocale și răgușeală cronică. Refluxul gastroesofagian apare atunci când sfincterul esofagian inferior își pierde tonusul și permite pasajul acidului gastric la nivelul esofagului. Slăbirea sfincterului esofagian inferior poate apărea în urma consumului de citrice, alimente picante sau bogate în grăsimi. De asemenea, o cauză importantă de BRGE este mâncatul în exces, atunci când conținutul plin al stomacului exercită presiune asupra sfincterului. Mai mult, alcoolul relaxează sfincterul esofgian inferior iar decubitul dorsal permite regurgitarea conținutului gastric datorită gravitației. Alte etiologii sunt sarcina, fumatul și administrarea anumitor medicamente, precum aspirina, miorelaxantele sau antihipertensivele. (8)

6. Nodul sau cancer tiroidian

Glanda tiroidă este localizată chiar sub laringe. Un nodul tiroidian, benign sau malign, poate exercita compresie la nivelul laringelui, determinând astfel modificări ale vocii, până la răgușeală. Pe lângă răgușeală, alte semne și simptome ale nodulului tiroidian includ apariția adenopatiilor, dispnee, disfagie, durere în gât sau cervicală. (9)

7. Cancerul pulmonar

Răgușeala este un simptom frecvent întâlnit la pacienții cu cancer pulmonar, fiind explicată de paralizia nervului laringeu recurent. Nervul laringeu recurent inervează laringele, având două ramuri, stângă și dreaptă. Nervul laringeu recurent stâng parcurge cavitatea toracică la o distanță foarte mică de plămânul stâng, iar din acest motiv tumorile pulmonare stângi pot comprima nervul, determinând răgușeală. De asemenea, și tumorile pulmonare drepte pot exercita compresie la nivelul nervului laringeu recurent dar cazurile sunt mai rare. (10)

8. Sindrom Ortner

În sindromul Ortner sau sindromul cardiovocal, răgușeala apare din cauza paraliziei de nerv laringeu recurent în urma măririi structurilor cardiovasculare, care exercită compresie asupra acestuia. Sindromul apare mai ales la sexul masculin, dat fiind incidența mai mare a bolilor cardiovasculare la bărbați. Incidența cea mai mare este la vârstele înaintate. Sindromul este cauzat de mărirea atriului stâng, bolile cardiace congenitale, boala mitrală, anevrismele de ventricul sau aorta, dilatarea trunchului arterei pulmonare. (11)

9. Intubația endotraheală

Intubația endotraheala cu laringoscopie poate determina leziuni la nivelul căilor aeriene, precum lacerații ale mucoasei, sângerări submucoase, edem glotic, dislocarea articulației aritenoide sau leziunea nervului laringeu recurent. La adult, dislocarea articulației aritenoide cauzează răgușeală persistentă sau disfagie, iar la copil, stridor. Incidența răgușelii în urma intubației endotraheale variază între 14% și 50%, fiind de obicei temporară. (12)

10. Noduli, polipi și chiști ai corzilor vocale

Afecțiunile benigne ale corzilor vocale includ nodulii, polipii și chiștii, iar toate pot determina răgușeală cronică. Nodulii sunt rezultatul utilizării în exces sau în mod greșit a vocii. Ei se dezvoltă în mijlocul corzilor vocale, având aspect de calus la microscop. În general, femeile între 20 și 50 de ani sunt mai predispuse la apariția nodulilor. Polipii diferă de noduli prin faptul că pot apărea pe una sau ambele corzi vocale. Ei tind să aibă o vascularizație mai bogată, fiind de dimensiuni mai mari. Ca și nodulii, polipii pot fi cauzați de utilizarea excesivă sau greșită a corzilor vocale.

Atât nodulii cât și polipii pot apărea în urma unui efort al vocii, inclusiv cântat, țipat sau vorbit în exces. Alte cauze includ fumatul, consumul de alcool, sinuzita, alergiile și hipotiroidismul. Chiștii reprezintă excrescențe ce conțin fluid la interior, fiind mai rar întâlniți decât nodulii sau polipii. Există două tipuri de chiști, prin retenție de mucus și epidermoizi. În mod tipic, chiștii nu apar în urma suprasolicitării vocii sau leziunilor corzilor vocale. (13)