Rețetele pentru ADHD în Anglia au crescut cu 18% de la pandemie

Studiul publicat în jurnalul BMJ Mental Health a analizat tendințele prescrierii medicamentelor pentru ADHD (tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate) în Anglia, din aprilie 2019 până în martie 2024, și a investigat modul în care diverși factori socioeconomici (ex. deprivare, inegalitate, nevoi de sănătate mintală, etnie) pot influența acest comportament de prescriere la nivel regional și în cadrul consiliilor integrate de îngrijire (CII).

• Creșterea globală a utilizării medicamentelor pentru ADHD: Studiile internaționale au documentat o creștere constantă a prescrierilor, asociată cu o conștientizare sporită a ADHD și standarde de diagnostic mai clare.
• Rolul factorilor socioeconomici: Deși se știe că disparitățile de sănătate și accesul la servicii pot varia în funcție de venit, etnie și alte variabile, lipsesc analize cuprinzătoare care să evalueze modul în care aceste aspecte modelează prescrierile la nivel de CII după reorganizarea sistemului de sănătate din Anglia.
• Impactul COVID-19: Pandemia a modificat rutina zilnică și a crescut stresul, fapt care poate duce la intensificarea simptomelor ADHD, respectiv la creșterea cererii de tratament.

Scopul studiului

• Identificarea tendințelor prescrierii pentru cinci medicamente ADHD licențiate (metilfenidat, dexamfetamină, lisdexamfetamină, atomoxetină, guanfacină) între 2019/2020 și 2023/2024.
• Examinarea variațiilor la nivel național, regional și CII și corelarea cu factori socioeconomici (deprivare, indice de inegalitate, etnie etc.).

Metodologie

• Surse de date: Prescrieri (rețete compensate) din baza publicată de NHS Business Services Authority, plus date de pe platforma OpenPrescribing (Universitatea Oxford).
• Gruparea datelor: S-au grupat prescrierile la nivel de regiune (7 mari regiuni NHS în Anglia) și la nivel de consilii integrate de îngrijire (CII) – un total de 42 CII.
• Analize statistice:

• Regresie liniară pentru tendințele anuale de creștere (în items per 1000 population).
• Model aditiv generalizat pentru a explora influența variabilelor socioeconomice (tratate fie liniar, fie non-liniar).

Rezultate

Creștere semnificativă după COVID-19

• Prescrierile naționale au crescut de la 25,17 items/1000 locuitori (2019/20) la 41,55 items/1000 (2023/24), ceea ce echivalează cu o creștere anuală medie de 18%.
• Metilfenidatul continuă să fie cel mai prescris, însă lisdexamfetamina are cea mai rapidă ascensiune (55% pe an).

Variații regionale și la nivel de CII

• Regiunea Londra are cea mai mare rată anuală de creștere (28%), în timp ce Northeast și Yorkshire au cea mai mică (13%).
• La nivel de CII, de ex. NHS Birmingham și Solihull au atins o creștere foarte mare (peste 50%), în timp ce Norfolk și Waveney au doar 4,6%.
• În plus, există preferințe distincte pentru un anumit tip de medicament în funcție de CII (ex. dexamfetamină e mai mult folosită în Lincolnshire).

Factorii socioeconomici

• Etnie (proporția grupurilor minoritare) și nivelul de deprivare au un efect linear clar asupra prescrierii ADHD – zonele cu mai mulți rezidenți din etnii minoritare și nivel ridicat de deprivare înregistrează prescripții mai mari.
• Alte variabile precum vârsta medie, indicele de inegalitate sau nevoile de prescriere prezintă asocieri mai complexe, non-liniare, dar totuși semnificative.

Explicații posibile

• Creșterea cererii de diagnostic și tratament, amplificată de rețelele sociale (TikTok, Instagram) și de schimbările sociofamiliale post-pandemie.
• Limitările serviciilor de terapie alternativă (psihologică/comportamentală), ceea ce face medicația ADHD mai accesibilă și solicitată.
• Efectele lockdown-urilor și modificărilor stilului de viață care ar fi agravat simptomele ADHD.

Discuții și implicații

• Politici de sănătate: Creșterea rapidă a prescrierilor solicită o planificare adaptată, pentru a răspunde nevoilor regionale și a reduce inechitățile.
• Inegalități: Diferențele între zone indică faptul că factorii locali (ex. acces la specialiști, contextele demografice, structura CII) joacă un rol major.
• Rolul clinic: Medicii trebuie să țină cont de contextul socioeconomics al pacientului când decid strategia terapeutică (ex. tip de medicație, monitorizare).
• Continuarea cercetării: E necesar să se evalueze efectele pe termen lung ale pandemiei și să se aprofundeze modul în care dispunerea geografică a serviciilor, plus alți factori (ex. costuri, percepții sociale), influențează adopția medicației.

Concluzie

Studiul evidențiază o creștere substanțială a prescrierii de medicamente pentru ADHD în Anglia începând cu 2019/20, mai ales în perioada și după pandemia COVID-19. Această evoluție este heterogenă între regiuni și consilii integrate de îngrijire, fiind legată, în mod semnificativ, de factori socioeconomici precum etnia și deprivarea. Într-un context în care medicațiile ADHD s-au diversificat (inclusiv lisdexamfetamina), este clar că gestionarea optimă a ADHD trebuie să țină cont de resurse și politici de sănătate calibrate la particularitățile fiecărei regiuni, pentru a asigura un acces echitabil și eficient la tratamente.