Revoluție în oftalmologie: implantul ocular electronic permite persoanelor oarbe să citească din nou

Un studiu clinic european condus de cercetători de la University College London (UCL) și Moorfields Eye Hospital a demonstrat că un implant ocular electronic, utilizat împreună cu ochelari de realitate augmentată, poate reda capacitatea de a citi persoanelor care și-au pierdut vederea centrală din cauza atrofiei geografice asociate cu degenerescența maculară legată de vârstă uscată. Rezultatele au fost publicate în revista The New England Journal of Medicine.
Degenerescența maculară uscată reprezintă o deteriorare lentă și progresivă a celulelor fotosensibile din maculă, zona centrală a retinei responsabilă pentru vederea detaliată. În formele avansate, procesul de atrofie geografică duce la pierderea completă a vederii centrale, lăsând pacienților doar o vedere periferică limitată. În prezent, nu există niciun tratament aprobat pentru această formă a bolii, care afectează aproximativ 5 milioane de persoane la nivel mondial.

De-a lungul decadelor, numeroase eforturi de cercetare au încercat să restaureze vederea prin dispozitive de tip proteză retiniană, însă până acum niciun implant nu a reușit să redea o vedere centrală funcțională suficientă pentru citit sau recunoașterea literelor.

Despre studiu

Studiul clinic european a inclus 38 de pacienți tratați în 17 centre medicale din cinci țări (Regatul Unit, Franța, Italia, Olanda și Germania). Fiecare participant suferise pierderea completă a vederii centrale la un ochi din cauza atrofiei geografice. În Regatul Unit, coordonarea a fost realizată de prof. asociat Mahi Muqit de la UCL și Moorfields Eye Hospital.

Intervenția a utilizat dispozitivul PRIMA System, dezvoltat de compania Science Corporation, o proteză subretiniană fotovoltaică wireless extrem de subțire, având doar 30 microni grosime (jumătate din diametrul unui fir de păr uman). Implantul, de doar 2 mm x 2 mm, este plasat sub zona centrală a retinei printr-o procedură chirurgicală de tip vitrectomie care durează mai puțin de două ore.

După aproximativ o lună postoperator, implantul este activat. Ochelarii de realitate augmentată, echipați cu o cameră video miniaturizată și conectați la un microcomputer portabil fixat la brâu, transmit scenele vizuale ca fascicule de lumină infraroșie către implant. Dispozitivul acționează ca un panou solar microscopic, transformând semnalul optic în impulsuri electrice ce stimulează celulele retiniene reziduale și nervul optic, creând percepția vizuală în creier.

Procesarea imaginilor și conversia în semnal electric sunt realizate de algoritmi de inteligență artificială, iar pacienții pot utiliza funcția de zoom pentru a mări literele și obiectele vizualizate. După operație, fiecare pacient urmează un program intensiv de reabilitare vizuală pentru a învăța să interpreteze aceste semnale noi și să revină treptat la activități precum cititul.

Rezultate

Rezultatele publicate în The New England Journal of Medicine arată că 84% dintre participanți au reușit să citească litere, cifre și cuvinte folosind vederea protezică generată de implantul PRIMA. În medie, aceștia au putut citi cinci linii pe un panou de testare a acuității vizuale, în timp ce înainte de intervenție nu puteau distinge nici măcar panoul.

Studiul nu a raportat niciun declin semnificativ al vederii periferice preexistente, ceea ce indică o siguranță bună a procedurii. În plus, majoritatea pacienților au descris o îmbunătățire considerabilă a calității vieții, inclusiv recăpătarea independenței, a încrederii și a stimei de sine.

Un exemplu notabil menționat de autori este cel al unei paciente din Marea Britanie, care a reușit să citească din nou și să facă integrame, iar un participant francez a utilizat dispozitivul pentru a se orienta în metroul din Paris – sarcini complexe ce depășesc simplul act al cititului.

Concluzii și perspective

Profesorul asociat Mahi Muqit a declarat că acest progres marchează o nouă eră în istoria vederii artificiale, reprezentând prima demonstrație clinică a unei restaurări semnificative a vederii centrale la pacienți complet orbi din cauza degenerescenței maculare legată de vârstă uscate.

El a subliniat importanța procesului de reabilitare pentru succesul terapiei, menționând că implantul nu oferă instantaneu vederea normală: pacienții trebuie să învețe să interpreteze noul tip de semnal vizual. Totodată, a remarcat potențialul ca această tehnologie să fie extinsă în viitor pentru alte afecțiuni oculare degenerative.

Pe baza acestor rezultate, echipa de cercetare pregătește documentația necesară pentru autorizarea comercială a implantului PRIMA. Dacă va fi aprobat, acesta ar putea deveni prima terapie medicală eficientă pentru atrofia geografică în degenerescența maculară legată de vârstă uscată, oferind speranță milioanelor de pacienți care, până acum, trăiau în întuneric.