Rezistența antimicrobiană: apel urgent la acțiune globală

O nouă analiză a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) subliniază escaladarea alarmantă a rezistenței antimicrobiene (AMR) și evidențiază inechități majore între țări. Raportul avertizează că, în lipsa unei intervenții urgente, infecțiile de rutină ar putea deveni netratabile, amenințând progresul medical obținut în ultimele decenii.

Un pericol în creștere pentru sănătatea globală

Raportul elaborat de Divizia AMR a OMS utilizează date modelate din peste 23 de milioane de infecții bacteriene confirmate, raportate de 104 țări, acoperind 22 de antibiotice și 8 agenți patogeni principali. Datele sunt colectate prin sistemul global GLASS (Global Antimicrobial Resistance and Use Surveillance System), lansat în 2015 și extins în 2020 pentru a include și monitorizarea utilizării antimicrobienelor.

Capacitate de diagnostic deficitară și supraveghere inegală

• Doar jumătate din țările participante dispun de laboratoare naționale de referință cu controale de calitate adecvate.
• Gradul de completare a daelor la nivel global este de doar 53,8%, reflectând lacune majore în reprezentativitate.
• Regiuni precum Americile și Pacificul de Vest înregistrează cel mai scăzut nivel de implicare.
• Multe țări cu venituri mici sau medii nu dispun de infrastructură de laborator și teste moleculare adecvate, afectând grav calitatea datelor și ghidajul terapeutic.

Modele de rezistență extinsă și inegal distribuite

În 2023, aproximativ 17,2% din infecțiile bacteriene confirmate au implicat agenți patogeni rezistenți la antibiotice. Cele mai ridicate niveluri de rezistență au fost în Asia de Sud-Est și Mediterraneană de Est, iar cele mai scăzute în Pacificul de Vest. Rezistența a fost deosebit de problematică în:

• Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae – rezistență extinsă la cefalosporine și fluorochinolone.
• Acinetobacter spp. – rezistență globală la carbapeneme de 54,3%.
• Staphylococcus aureus – prevalență MRSA în 27,1% din infecțiile de sânge.
• Gonoree – rezistență de 75% la fluorochinolone; deși rezistența la ceftriaxonă rămâne redusă, semnalele de alarmă sunt evidente.

Creșteri accelerate și inechități sistemice

Între 2018 și 2023, rezistența antimicrobiană a crescut în 40% dintre combinațiile urmărite de agent patogen și antibiotic. Creșteri accentuate au fost observate la bacterii Gram-negative precum E. coli, K. pneumoniae și Acinetobacter spp., cu creșteri anuale de până la 15%.

Țările cu acoperire slabă a serviciilor de sănătate au raportat cele mai mari niveluri de rezistență, corelând AMR cu lipsa accesului, nu doar cu abuzul de antibiotice. În 2022, antibioticele din categoria Access au reprezentat doar 52,7% din utilizarea globală, departe de ținta de 70% stabilită pentru 2030, în timp ce antibioticele Watch au reprezentat 45,3%.

Recomandări strategice pentru acțiune globală

OMS propune un set de priorități pentru a opri escaladarea AMR:

• Consolidarea sistemelor de supraveghere naționale până în 2030, inclusiv raportare publică regulată.
• Investiții în infrastructura de laborator și platforme digitale pentru gestionarea datelor.
• Creșterea ponderii antibioticelor Access la cel puțin 70% și reducerea utilizării celor din categoria Watch.
• Extinderea accesului la antibiotice Reserve și promovarea testării microbiologice și prevenției infecțiilor.
• Integrarea combaterii AMR în strategiile naționale pentru acoperire universală și echitate în sănătate.

Concluzii

Raportul OMS avertizează că fără acțiuni rapide și coordonate, rezistența antimicrobiană va submina fundamentele medicinei moderne. Soluțiile propuse – de la supraveghere robustă la utilizare rațională și echitabilă a antibioticelor – oferă o cale clară pentru a preveni un viitor în care infecțiile obișnuite devin imposibil de tratat.