Screeningul urinar la vârsta de 3 ani facilitează diagnosticarea precoce a sindromului Alport și inițierea timpurie a tratamentului
Autor: Airinei Camelia

Sindromul Alport este o boală renală ereditară cauzată de mutații patogene în genele COL4A3, COL4A4 și COL4A5, care codifică colagenul de tip IV – component esențial al membranei bazale glomerulare. Boala are o prevalență estimată de aproximativ 1 la 5000 de persoane și conduce, în majoritatea cazurilor, la boală renală cronică în stadiu terminal (ESKD).
În copilărie, sindromul se manifestă adesea prin hematurie microscopică asimptomatică, care ulterior evoluează către proteinurie și deteriorare progresivă a funcției renale. Debutul hematuriei apare, în general, în primii ani de viață, iar vârsta medie a debutului proteinuriei variază în funcție de tipul de moștenire: 6,5 ani pentru formele autozomal recesive, 7 ani pentru formele X-linkate, 10 ani pentru cele digenice și 17 ani pentru cele autozomal dominante.
Dovezile clinice sugerează că diagnosticarea precoce și inițierea timpurie a terapiei de blocare a sistemului renină-angiotensină (RAS-I) pot întârzia semnificativ progresia spre boala renală terminală. Studiul realizat de cercetătorii de la Kobe University School of Medicine a evaluat impactul programului japonez de screening urinar la vârsta de 3 ani asupra momentului diagnosticării și tratamentului copiilor cu sindrom Alport.
Contextul programului japonez de screening urinar
În Japonia, testarea urinei la copiii de 3 ani a fost introdusă în 1961 ca parte a controalelor de sănătate pediatrică de rutină. Screeningul include testarea obligatorie pentru proteinurie, iar analiza hematuriei și a β2-microglobulinei urinare este lăsată la latitudinea fiecărei municipalități. Copiii cu anomalii urinare sunt ulterior trimiși către medicii de familie, iar cazurile persistente sunt îndrumate către centre specializate pentru evaluări detaliate.
În alte țări, diagnosticarea sindromului Alport are loc frecvent abia după instalarea disfuncției renale sau chiar în stadiul ESKD. Prin urmare, modelul japonez de screening ar putea reprezenta o strategie valoroasă pentru detectarea precoce a formelor asimptomatice și prevenirea progresiei bolii.
Despre studiu
Cercetătorii au analizat datele pacienților cu diagnostic genetic confirmat de sindrom Alport, evaluați între august 2015 și mai 2024, cu vârsta ≤ 18 ani. Dintr-un total de 1016 pacienți testați genetic, 817 aveau variante candidate patogene, iar 356 dintre aceștia erau copii.
Dintre aceștia, 31,7% au fost diagnosticați în urma screeningului urinar de la 3 ani, reprezentând cea mai frecventă cale de diagnostic, urmată de hematuria macroscopică (22,8%) și de descoperirea incidentală a anomaliilor urinare în cursul altor investigații (21,3%).
Analiza genetică și distribuția formelor clinice
Dintre copiii depistați prin screening la 3 ani:
- 43,4% prezentau forma X-linkată (feminină),
- 30,1% forma X-linkată (masculină),
- 19,5% forma autozomal dominantă,
- 6,2% forma autozomal recesivă,
- 0,9% forma digenică.
Toți pacienții prezentau hematurie la momentul screeningului, iar 48,4% aveau deja proteinurie. Acest lucru sugerează că o proporție importantă de copii erau eligibili pentru tratament farmacologic chiar la vârsta de 3 ani.
Rezultate clinice
Dintre cei 113 copii diagnosticați prin screeningul de la 3 ani, 60,2% îndeplineau criteriile ghidurilor japoneze pentru inițierea terapiei RAS-I. Criteriile includ:
- toți băieții cu forma X-linkată;
- toți pacienții cu forma autozomal recesivă;
- femeile cu forma X-linkată și pacienții cu forma autozomal dominantă în prezența hematuriei și proteinuriei.
În comparație cu datele istorice internaționale, proporția pacienților japonezi cu disfuncție renală la diagnostic a fost semnificativ mai mică. În cohorte similare din alte țări, 70–90% dintre pacienți prezentau deja afectare renală la momentul identificării genetice.
Discuții
Rezultatele confirmă că screeningul urinar la vârsta de 3 ani este o cale eficientă pentru identificarea timpurie a copiilor cu sindrom Alport, înainte de instalarea leziunilor renale ireversibile. Identificarea precoce permite inițierea tratamentului RAS-I într-o fereastră terapeutică optimă, care poate întârzia evoluția către insuficiență renală terminală cu peste un deceniu, conform studiilor anterioare.
Intervenția precoce a fost anterior asociată cu întârzierea ESKD cu 20 de ani la pacienții adulți cu forma X-linkată și cu 10 ani la cei cu forma autozomal recesivă. Recomandările europene ErkNet/ERA/ESPN subliniază, de asemenea, importanța diagnosticării și tratamentului precoce cu inhibitori ai sistemului renină-angiotensină.
Cercetătorii sugerează că, în absența unui istoric familial cunoscut, detectarea anomaliilor urinare – în special hematuria persistentă – ar trebui urmată de testare genetică direcționată. O alternativă viabilă la screeningul universal genetic, costisitor și etic complex, rămâne testarea urinară sistematică, o metodă economică și non-invazivă.
Limitări și direcții viitoare
Autorii menționează mai multe limitări ale studiului:
- analiza retrospectivă, cu potențial bias de selecție (doar cazuri confirmate genetic);
- date incomplete privind tensiunea arterială și imagistica renală;
- posibilitatea de rezultate fals pozitive în screening, care pot genera anxietate și costuri suplimentare;
- absența urmăririi prognosticului renal pe termen lung pentru cazurile depistate prin screening la 3 ani.
În viitor, autorii propun extinderea studiului printr-o urmărire longitudinală a pacienților, precum și evaluarea eficienței unui screening în cascadă care să vizeze familiile cu istoric de boli renale sau auditive, în vederea maximizării randamentului diagnostic.
Concluzii
Studiul demonstrează că programul japonez de screening urinar la vârsta de 3 ani reprezintă cea mai frecventă și eficientă cale de diagnosticare a sindromului Alport în copilărie.
Mai mult de jumătate dintre copiii identificați prin acest program erau deja eligibili pentru tratament farmacologic la momentul diagnosticării. Aceste date confirmă valoarea practică a screeningului urinar ca metodă accesibilă și neinvazivă pentru detectarea precoce și prevenirea progresiei renale în sindromul Alport.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Imunoterapie nouă împotriva fibrozei: rezultate promițătoare obținute în studiile pe animale
- Descoperirea unui nou marker proteic cu potențial în diagnosticarea precoce a Demenței cu corpi Lewy
- Utilizarea AI pentru a analiza placentele pentru detectarea mai rapidă a problemelor materne și neonatale
- Guma de mestecat înainte de o intervenție chirurgicală gastrointestinală – sigură, dar nu recomandată, arată un studiu
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni