Spasme intestinale

Spasmele intestinale sunt contracții musculare involuntare și dureroase ale intestinului. Acestea pot fi cauzate de diverse factori, cum ar fi alimentația, stresul, boli intestinale sau infecții. Simptomele includ durere abdominală, crampe, balonare și modificări ale tranzitului intestinal. Dacă ai probleme persistente cu spasmele intestinale, este recomandat să consulți un medic pentru evaluare și tratament. (1)

Cauze

Spasmele intestinale pot avea mai multe cauze, iar uneori pot fi asociate mai multor factori simultan. Cauzele comune ale spasmele intestinale sunt reprezentate de:

  • Alimentația: Consumul de alimente bogate în grăsimi, lactoză sau fibre în exces poate provoca spasme intestinale la unele persoane. De asemenea, anumite alimente picante sau iritante pot declanșa spasmele.
  • Stresul și anxietatea: Stresul și tensiunea emoțională pot afecta sistemul digestiv și pot cauza spasme intestinale.
  • Sindromul de intestin iritabil (IBS): Este o afecțiune cronică a tractului intestinal care poate provoca spasme, durere abdominală și schimbări ale tranzitului intestinal.
  • Infecții: Infecțiile intestinale, cum ar fi gastroenterita, pot provoca spasme intestinale datorită inflamației și iritației intestinale.
  • Boli inflamatorii intestinale (cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă): Aceste afecțiuni pot cauza inflamație cronică în intestincare poate duce la spasme intestinale.
  • Intoleranțe alimentare: Intoleranța la lactoză sau la gluten poate provoca simptome digestive, inclusiv spasme intestinale, la persoanele afectate.
  • Medicamente: Unele medicamente, în special cele care afectează sistemul digestiv, pot provoca spasme intestinale ca efect secundar. (2), (3).


Diagnostic

Dacă experimentezi spasme intestinale persistente sau simptome digestive neobișnuite, este important să consulți un medic. Medicul tău poate recomanda o serie de investigații pentru a determina cauza și a stabili un diagnostic adecvat. Investigațiile exacte depind de simptomele tale, istoricul medical și evaluarea inițială a medicului. Iată câteva dintre investigațiile comune pentru spasmele intestinale:

  • Anamneză și examinare fizică: Medicul va discuta cu tine despre simptomele tale și istoricul medical, apoi va efectua o examinare fizică pentru a identifica eventuale semne sau indicii.
  • Analize de sânge: Analizele de sânge pot fi folosite pentru a verifica inflamația, anemia sau alte probleme care pot contribui la simptomele tale.
  • Teste de fecale: Aceste teste pot ajuta la identificarea prezenței sângelui ocult în fecale sau a infecțiilor intestinale.
  • Colonoscopie: Această procedură implică introducerea unui tub flexibil (colonoscop) în colon pentru a examina interiorul intestinului gros. Poate fi utilizată pentru diagnosticarea afecțiunilor precum boala Crohn, colita ulcerativă sau polipii.
  • Endoscopie superioară (esofagogastroduodenoscopie): Aceasta implică introducerea unui tub flexibil în esofag și stomac pentru a examina mucoasa internă. Poate fi utilă pentru diagnosticarea ulcerelor, refluxului gastroesofagian sau altor afecțiuni digestive superioare.
  • Imagistică medicală: Aceasta poate include radiografii, tomografie computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) pentru a obține imagini detaliate ale tractului digestiv și pentru a identifica eventuale anomalii structurale sau boli.
  • Teste pentru intoleranțe alimentare: Dacă se suspectează intoleranțe alimentare, pot fi efectuate teste specifice pentru a confirma această cauză potențială.
  • Manometrie esofagiană sau testarea tranzitului intestinal: Aceste teste pot fi utilizate pentru a evalua funcția mușchilor și motilitatea intestinală. (4)


Tratament

Tratamentul pentru spasmele intestinale depinde de cauza specifică a acestora. Pentru a obține cel mai bun tratament, este esențial să fie identificată cauza subiacentă a simptomelor tale. Cu toate acestea, iată câteva opțiuni de tratament care pot fi utilizate pentru a gestiona sau a reduce simptomele spasmele intestinale:

1. Modificări ale dietei:

  • Evitarea alimentelor care pot agrava simptomele, cum ar fi alimentele grase, lactoza sau fibrele în exces.
  • Consumul regulat de mese, pentru a menține un program regulat al tranzitului intestinal.

2. Medicamente:

  • Antispastice sau medicamente pentru reducerea contracțiilor musculare intestinale.
  • Medicamente pentru controlul simptomelor, cum ar fi antidiareice sau laxative, în funcție de tipul de simptome.

3. Tratament pentru boli subiacente:

  • Dacă suferi de o boală specifică, cum ar fi boala Crohn, colita ulcerativă sau sindromul de intestin iritabil (IBS), medicul tău poate prescrie medicamente pentru a gestiona aceste afecțiuni.

4. Gestionarea stresului:

  • Tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală, pot ajuta la reducerea stresului care poate agrava simptomele.

5. Terapie dietetică:

  • - Un dietetician poate ajuta la dezvoltarea unei diete personalizate care să abordeze simptomele tale specifice și să optimizeze sănătatea digestivă.

6. Suplimente:

  • Uneori, suplimentele, cum ar fi probioticele sau fibrele solubile, pot ajuta la gestionarea simptomelor digestive.


Este important să lucrezi împreună cu un medic pentru a stabili planul de tratament potrivit pentru tine, în funcție de cauza simptomelor tale și de gravitatea acestora. Auto-medicarea sau ignorarea simptomelor poate duce la complicații, așa că este recomandat să cauți ajutor medical adecvat. (5)

Când trebuie să merg la medic?

Consultați un medic în caz de spasme intestinale în următoarele situații:

  • Simptome persistente: Dacă experimentezi spasme intestinale care persistă timp de câteva zile sau săptămâni, este recomandat să consulți un medic. Simptomele care nu se ameliorează sau care se agravează pot fi un semn că este nevoie de evaluare medicală.
  • Durere intensă sau severă: Dacă simți dureri abdominale intense sau severe, sau dacă durerea este însoțită de simptome alarmante, cum ar fi sângerare rectală sau febră, este important să consulți imediat un medic.
  • Schimbări în obiceiurile intestinale: Dacă observi schimbări semnificative în obiceiurile tale intestinale, cum ar fi diareea sau constipația prelungite, sau schimbări ale culorii sau texturii scaunului, ar trebui să mergi la medic.
  • Sânge în fecale: Prezența sângelui în fecale poate fi un semn de probleme serioase, cum ar fi ulcere, polipi sau infecții. Dacă observi sânge în fecale, trebuie să consulți imediat un medic.
  • Simptome de deshidratare: Dacă prezintă semne de deshidratare, cum ar fi gura uscată, urinare redusă, sau amețeli, este important să cauți ajutor medical. Deshidratarea poate apărea în urma diareii severe.
  • Istoricul medical anterior: Dacă aveți boli cronice, cum ar fi boala Crohn, colita ulcerativă sau sindromul de intestin iritabil (IBS) și simptomele se agravează sau sunt dificil de controlat, trebuie să consultați medicul pentru evaluare și ajustare a tratamentului.


În general, este mai bine să consulți un medic mai devreme decât mai târziu în caz de probleme intestinale pentru a identifica cauza și a începe tratamentul potrivit. Medicul va putea efectua evaluări, teste și investigații pentru a determina diagnosticul și pentru a te îndruma către un plan de tratament adecvat.

Cum pot preveni spasmele intestinale?

O dietă adecvată poate ajuta la prevenirea sau la reducerea simptomelor spasmele intestinale, în special în cazul unor afecțiuni cum ar fi sindromul de intestin iritabil (IBS) sau intoleranțe alimentare. Iată câteva principii de dietă care pot fi utile:

  • Consumați fibre solubile: Fibrele solubile, găsite în alimente precum ovăzul, orezul brun, bananele și mazărea, pot ajuta la menținerea tranzitului intestinal regulat și pot reduce riscul de spasme.
  • Limitați fibrele insolubile: Fibrele insolubile, găsite în cereale integrale, nuci și semințe, pot fi mai dificil de digerat și pot agrava simptomele la unele persoane. Reducerea consumului de fibre insolubile poate ajuta.
  • Evitați alimentele iritante: Pentru unele persoane, alimente cum ar fi cafeina, alcoolul, ciocolata, alimentele picante și produsele lactate pot provoca spasme intestinale. Monitorizați modul în care aceste alimente vă afectează și ajustați dieta în consecință.
  • Mâncați porții mici și regulate: Consumul de mese mai mici și mai frecvente poate ajuta la menținerea unei funcții intestinale regulate și la reducerea riscului de spasme.
  • Beți suficientă apă: Rehidratarea adecvată este esențială pentru sănătatea intestinală. Consumați cantități adecvate de apă pentru a menține hidratarea și pentru a ajuta la eliminarea deșeurilor din organism.
  • Evitați alimentele care provoacă alergii sau intoleranțe: Dacă sunteți conștienți de anumite alimente care vă provoacă disconfort sau reacții adverse, evitați-le în dietă.
  • Probiotice: Unele persoane găsesc beneficii în consumul de produse bogate în probiotice, cum ar fi iaurtul sau suplimentele de probiotice, pentru a susține sănătatea intestinală.
  • Consultați un dietetician: Dacă aveți preocupări specifice legate de dieta dvs. și simptomele intestinale, consultați un dietetician sau un specialist în nutriție pentru a dezvolta un plan alimentar personalizat. (5)

Data actualizare: 11-09-2023 | creare: 11-09-2023 | Vizite: 3355
Bibliografie
1. Sherman R. Abdominal Pain. In: Walker HK, Hall WD, Hurst JW, editors. Clinical Methods: The History, Physical, and Laboratory Examinations. 3rd edition. Boston: Butterworths; 1990. Chapter 86. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK412/
2. Müller-Lissner, S., Andresen, V., Corsetti, M., Bustos Fernández, L., Forestier, S., Pace, F., & Valdovinos, M. A. (2022). Functional Abdominal Cramping Pain: Expert Practical Guidance. Journal of clinical gastroenterology, 56(10), 844–852. https://doi.org/10.1097/MCG.0000000000001764
3. Makharia G. K. (2011). Understanding and treating abdominal pain and spasms in organic gastrointestinal diseases: inflammatory bowel disease and biliary diseases. Journal of clinical gastroenterology, 45 Suppl, S89–S93. https://doi.org/10.1097/MCG.0b013e31821fbd82
4. Mehta H. (2016). Abdominal Pain. Clinical Pathways in Emergency Medicine: Volume I, 329–345. https://doi.org/10.1007/978-81-322-2710-6_26
5. Chouliaras, G., Kondyli, C., Bouzios, I., Spyropoulos, N., Chrousos, G. P., & Roma-Giannikou, E. (2019). Dietary Habits and Abdominal Pain-related Functional Gastrointestinal Disorders: A School-based, Cross-sectional Analysis in Greek Children and Adolescents. Journal of neurogastroenterology and motility, 25(1), 113–122. https://doi.org/10.5056/jnm17113
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Caută un semn/simptom de boală: