Steatoza hepatică non-alcoolică (NAFLD)

Steatoza hepatică non-alcoolică sau NAFLD este definită ca o acumulare de grăsime în celulele hepatice, însă care, cum îi spune și numele, nu este cauzată de alcool. Mai este cunoscută și sub denumirea de boala ficatului gras non-alcoolic. Fiziologic celulele hepatice conțin o anumită cantitate de grăsime, însă boala este caracterizată printr-o prezență de 5%-10% de grăsime din greutatea ficatului. (1)

Steatoza hepatică non-alcoolică poate fi de două tipuri: ficatul gras non-alcoolic (NAFL) și steatohepatita non-alcoolică (NASH), o formă mai gravă a bolii care poate duce la complicații cum ar fi ciroza și cancerul hepatic. (2)

Cauze și factori de risc

Steatoza hepatică non-alcoolică este una dintre principalele boli hepatice din SUA, întâlnindu-se, conform studiilor, la populația adultă, la 1 din 5 americani, iar la copii cu o frecvență de 1 din 10 (aproximativ 24% din populație). (2)

Principala cauză a apariției NAFLD este legată de obezitate și de bolile metabolice, persoanele care au o greutate mai mare fiind mai predispuse în a dezvolta și această boală hepatică. De asemenea, NAFLD poate apărea și în cadrul unor afecțiuni legate de obezitate cum ar fi diabetul de tip 2 sau prediabetul, persoanele în cauză având un nivel crescut de zahăr în sânge (hiperglicemie).

Alte afecțiuni care favorizează apariția și dezvoltarea bolii sunt rezistența la insulină (celulele nu preiau zahărul ca reacție de răspuns a insulinei), creșterea numărului de trigliceride din sânge, precum și fumatul. Steatoza hepatică non-alcoolică mai poate apărea și la persoanele care au și alte afecțiuni cum ar fi:

• hipertensiune arterială
• tiroidă insuficientă
• sindroame metabolice (persoanele care prezintă obezitate, diabet zaharat și hipertensiune arterială (TA)) (3)

Persoanele care au peste 50 de ani sunt, de asemenea, în categoria de risc.

În prezent, specialiștii nu pot explica de ce în cazul unor persoane apare NAFLD și în cazul altora nu, deși prezintă aceleași afecțiuni. Așadar, chiar dacă o persoană are una sau mai multe dintre afecțiunile enumerate este posibil să nu aibă această boală, însă este mai predispusă în a o contacta. (4)

Semne și simptome

Steatoza hepatică non-alcoolică de obicei nu prezintă simptome care să permită punerea unui diagnostic, însă persoanele afectate pot simți dureri sau disconfort în zona abdominală (partea dreaptă sus) și starea de oboseală. În cazul în care boala evoluează în steatohepatită non-alcoolică sau ciroză pot apărea și alte simptome, cum ar fi:

• umflarea abdomenului (ascită), ca urmare a acumulării de apă
• vase de sânge mărite, deseori la suprafața pielii
• splina mărită
• palme roșii
• îngălbenirea ochilor (în special a corneei) și a pielii (în special spre extremități), simptome ale icterului (4)

Diagnostic

Persoanele aflate în categoria de risc ar trebui să-și facă periodic analize pentru a descoperi boala în stadiile incipiente. Este recomandat ca în cazul unor analize care atestă o creștere exagerată a colesterolului să se facă o investigație mai amănunțită, ținând cont de recomandările medicului specialist. Înainte de a pune diagnosticul de steatoză hepatică non-alcoolică trebuie eliminate alte cauze care duc la apariția grăsimii în ficat: alcoolul, anumite medicamente sau alte boli hepatice.

Pentru un diagnostic cât mai exact se efectuează o biopsie hepatică, iar în urma examenului de laborator patologul stabilește dacă boala există și care este stadiu în care se află aceasta. În unele cazuri NAFLD poate fi descoperit și cu ajutorul unei ecografii, o altă variantă pentru punerea diagnosticului fiind și fibroscanul (o ecografie specializată) sau RMN-ul.

Pentru punerea diagnosticului medicul va folosi o combinație a tuturor analizelor, atât cele clinice cât și paraclinice, pentru stabilirea exactă a bolii.

Tratament

Până în prezent nu există medicamente aprobate de FDA (Administrația alimentelor și medicamentelor), însă există un număr mare de studii, cercetătorii lucrând la combaterea acestei boli.

Studii recente au demonstrat că un stil de viață sănătos cu alimentație sănătoasă, evitarea zahărului și sport are un rezultat semnificativ asupra diagnosticului bolii. Pierderea în greutate, evitarea fumatului și a alcoolului pot, de asemenea, duce la prevenirea bolii, cât și la diminuarea efectelor acesteia. American College of Gastroenterology recomandă punerea în aplicare a unor diete care să scadă nivelul de grăsime hepatică, orice dietă care împiedică creșterea în greutate cât și pierderea acesteia, în cazul supraponderalilor, este binevenită. (5)

Concluzii

În cazul în care vă aflați în categoria de risc pentru steatoza hepatică non-alcoolică este recomandabil să vă faceți analize regulate. De asemenea, dacă prezentați semne sau simptome caracteristice bolii contactați un medic care să vă ajute în această privință. Până în prezent nu există studii care să ateste că această boală poate fi transmisă pe cale genetică.