Studiu suedez evidențiază prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal

Un studiu-pilot realizat în vestul Suediei și-a propus să estimeze prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal la copiii de clasa a IV-a și, totodată, să testeze o metodă pragmatică de screening care ar putea fi extinsă la nivel național. Deși tulburările din spectrul alcoolismului fetal sunt recunoscute ca fiind principala cauză prevenibilă de dizabilitate la nivel global, în țările nordice lipsesc încă cercetări de tip populațional pe acest subiect. Anterior, autoritățile sanitare suedeze au considerat tulburările din spectrul alcoolismului fetal ca fiind rare, pe baza datelor de diagnostic din spitale, însă noile studii internaționale sugerează că prevalența reală ar putea depăși 1% în multe regiuni.

Metodologie și participare

Cercetătorii au lucrat cu opt școli (publice și private) din vestul Suediei, invitând părinții copiilor din clasa a IV-a să se alăture investigației. Datele au fost colectate între 2018 și 2020 prin intermediul unor surse multiple:

• examinarea pediatrică (incluzând măsurători antropometrice și evaluarea semnelor dismorfologice specifice sindromului alcoolismului fetal),
• chestionare despre comportament,
• evaluări neuropsihologice (cum ar fi teste non-verbale de inteligență și aprecierea performanțelor academice) și
• interviuri ample cu mamele privind consumul de alcool, nutriția și istoricul familial.

Diagnosticul de tulburare din spectrul alcoolismului fetal a urmat criteriile Institutului de Medicină (versiunea actualizată 2016), care includ patru domenii:

• expunerea la alcool prenatal,
• dismorfologia specifică,
• tulburările de creștere și
• disfuncțiile neurocomportamentale.

Rezultate principale

Din 206 copii evaluați pentru dismorfologie, 19 (9,2%) au îndeplinit criteriile pentru tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Dintre aceștia, 5 au avut diagnosticul de sindrom alcoolic fetal complet, 4 au avut sindrom fetal alcoolic parțial, iar 10 s-au încadrat la tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool. După corectarea pentru copiii eligibili, dar neparticipanți, prevalența estimată (prin metoda „conservatoare”) a fost de 5,5%, ceea ce sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal ar putea fi mult mai frecvente decât se credea anterior în contextul suedez.

Implicații pentru screening și practică

Studiul propune un algoritm de identificare a copiilor suspecți, utilizând combinația dintre parametrii de creștere și scorurile la chestionarele comportamentale. Datele arată că măsurătorile antropometrice (în special circumferința craniană, evaluată și la 11 ani) pot identifica eficient copiii cu sindrom alcoolic fetal complet, dar pot omite cazurile de tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool, care nu prezintă neapărat anomalii de creștere. În mod similar, utilizarea exclusivă a chestionarelor comportamentale pierde anumite cazuri, fiind și mai puțin specifică. Prin urmare, abordarea optimă este să se combine datele de creștere și parametrii comportamentali pentru a obține o sensibilitate și o specificitate adecvate. Autorii recomandă, de asemenea, ca toți copiii care urmează educație specială sau se află în situații de risc (plasament, sistem de justiție juvenilă) să fie evaluați direct, fără triere inițială, deoarece cercetările anterioare sugerează un procent semnificativ mai ridicat de tulburări din spectrul alcoolismului fetal în aceste grupuri.

Semnificație și limitări

Rezultatele sunt în concordanță cu diverse studii europene care plasează prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal între 3% și 6%. Deși cohorta a inclus școli cu un nivel socio-economic sub media națională, mulți copii din grupurile cu risc înalt (de exemplu cei cu nevoi educaționale speciale) nu au fost prezenți, ceea ce poate duce fie la sub-, fie la supraestimarea prevalenței. Absența interviurilor la unele mame (în special în cazul celor născute în afara Suediei) reprezintă o altă sursă de potențiale erori, deoarece anumite informații despre consumul de alcool pot fi trecute cu vederea.

Concluzii și direcții viitoare

Studiul sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal nu sunt rare în rândul copiilor de vârstă școlară din Suedia, situație care probabil se extinde și la alte țări nordice. Un program de screening în școli, care să cuprindă investigații antropometrice (incluzând măsurători ale circumferinței craniene la vârste mai mari) și evaluări comportamentale multifactoriale, ar putea facilita identificarea copiilor cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Autorii îndeamnă la cercetări epidemiologice mai ample, folosind acest tip de studiu în școală, pentru a oferi o imagine mai clară asupra prevalenței reale și pentru a ghida mai bine politicile de sănătate și intervențiile timpurii.