Studiu suedez evidențiază prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal

Studiu suedez evidențiază prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal

©

Autor:

Studiu suedez evidențiază prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal
Un studiu-pilot realizat în vestul Suediei È™i-a propus să estimeze prevalenÈ›a tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal la copiii de clasa a IV-a È™i, totodată, să testeze o metodă pragmatică de screening care ar putea fi extinsă la nivel naÈ›ional. DeÈ™i tulburările din spectrul alcoolismului fetal sunt recunoscute ca fiind principala cauză prevenibilă de dizabilitate la nivel global, în țările nordice lipsesc încă cercetări de tip populaÈ›ional pe acest subiect. Anterior, autoritățile sanitare suedeze au considerat tulburările din spectrul alcoolismului fetal ca fiind rare, pe baza datelor de diagnostic din spitale, însă noile studii internaÈ›ionale sugerează că prevalenÈ›a reală ar putea depăși 1% în multe regiuni.

Metodologie și participare

Cercetătorii au lucrat cu opt È™coli (publice È™i private) din vestul Suediei, invitând părinÈ›ii copiilor din clasa a IV-a să se alăture investigaÈ›iei. Datele au fost colectate între 2018 È™i 2020 prin intermediul unor surse multiple:
  • examinarea pediatrică (incluzând măsurători antropometrice È™i evaluarea semnelor dismorfologice specifice sindromului alcoolismului fetal),
  • chestionare despre comportament,
  • evaluări neuropsihologice (cum ar fi teste non-verbale de inteligență È™i aprecierea performanÈ›elor academice) È™i
  • interviuri ample cu mamele privind consumul de alcool, nutriÈ›ia È™i istoricul familial.

Diagnosticul de tulburare din spectrul alcoolismului fetal a urmat criteriile Institutului de Medicină (versiunea actualizată 2016), care includ patru domenii:
  • expunerea la alcool prenatal,
  • dismorfologia specifică,
  • tulburările de creÈ™tere È™i
  • disfuncÈ›iile neurocomportamentale.

Rezultate principale

Din 206 copii evaluaÈ›i pentru dismorfologie, 19 (9,2%) au îndeplinit criteriile pentru tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Dintre aceÈ™tia, 5 au avut diagnosticul de sindrom alcoolic fetal complet, 4 au avut sindrom fetal alcoolic parÈ›ial, iar 10 s-au încadrat la tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool. După corectarea pentru copiii eligibili, dar neparticipanÈ›i, prevalenÈ›a estimată (prin metoda „conservatoare”) a fost de 5,5%, ceea ce sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal ar putea fi mult mai frecvente decât se credea anterior în contextul suedez.

Implicații pentru screening și practică

Studiul propune un algoritm de identificare a copiilor suspecÈ›i, utilizând combinaÈ›ia dintre parametrii de creÈ™tere È™i scorurile la chestionarele comportamentale. Datele arată că măsurătorile antropometrice (în special circumferinÈ›a craniană, evaluată È™i la 11 ani) pot identifica eficient copiii cu sindrom alcoolic fetal complet, dar pot omite cazurile de tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool, care nu prezintă neapărat anomalii de creÈ™tere. În mod similar, utilizarea exclusivă a chestionarelor comportamentale pierde anumite cazuri, fiind È™i mai puÈ›in specifică. Prin urmare, abordarea optimă este să se combine datele de creÈ™tere È™i parametrii comportamentali pentru a obÈ›ine o sensibilitate È™i o specificitate adecvate. Autorii recomandă, de asemenea, ca toÈ›i copiii care urmează educaÈ›ie specială sau se află în situaÈ›ii de risc (plasament, sistem de justiÈ›ie juvenilă) să fie evaluaÈ›i direct, fără triere iniÈ›ială, deoarece cercetările anterioare sugerează un procent semnificativ mai ridicat de tulburări din spectrul alcoolismului fetal în aceste grupuri.

Semnificație și limitări

Rezultatele sunt în concordanță cu diverse studii europene care plasează prevalenÈ›a tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal între 3% È™i 6%. DeÈ™i cohorta a inclus È™coli cu un nivel socio-economic sub media naÈ›ională, mulÈ›i copii din grupurile cu risc înalt (de exemplu cei cu nevoi educaÈ›ionale speciale) nu au fost prezenÈ›i, ceea ce poate duce fie la sub-, fie la supraestimarea prevalenÈ›ei. AbsenÈ›a interviurilor la unele mame (în special în cazul celor născute în afara Suediei) reprezintă o altă sursă de potenÈ›iale erori, deoarece anumite informaÈ›ii despre consumul de alcool pot fi trecute cu vederea.

Concluzii și direcții viitoare

Studiul sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal nu sunt rare în rândul copiilor de vârstă È™colară din Suedia, situaÈ›ie care probabil se extinde È™i la alte țări nordice. Un program de screening în È™coli, care să cuprindă investigaÈ›ii antropometrice (incluzând măsurători ale circumferinÈ›ei craniene la vârste mai mari) È™i evaluări comportamentale multifactoriale, ar putea facilita identificarea copiilor cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Autorii îndeamnă la cercetări epidemiologice mai ample, folosind acest tip de studiu în È™coală, pentru a oferi o imagine mai clară asupra prevalenÈ›ei reale È™i pentru a ghida mai bine politicile de sănătate È™i intervenÈ›iile timpurii.

Data actualizare: 07-04-2025 | creare: 07-04-2025 | Vizite: 68
Bibliografie
Landgren, V., et al. (2025). Prevalence of Fetal Alcohol Spectrum Disorders: A Pilot Study in Western Sweden. Acta Paediatrica. doi.org/10.1111/apa.70059.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum