Studiu suedez evidențiază prevalența tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal
©
Autor: Airinei Camelia

Metodologie și participare
Cercetătorii au lucrat cu opt È™coli (publice È™i private) din vestul Suediei, invitând părinÈ›ii copiilor din clasa a IV-a să se alăture investigaÈ›iei. Datele au fost colectate între 2018 È™i 2020 prin intermediul unor surse multiple:- examinarea pediatrică (incluzând măsurători antropometrice È™i evaluarea semnelor dismorfologice specifice sindromului alcoolismului fetal),
- chestionare despre comportament,
- evaluări neuropsihologice (cum ar fi teste non-verbale de inteligență și aprecierea performanțelor academice) și
- interviuri ample cu mamele privind consumul de alcool, nutriția și istoricul familial.
Diagnosticul de tulburare din spectrul alcoolismului fetal a urmat criteriile Institutului de Medicină (versiunea actualizată 2016), care includ patru domenii:
- expunerea la alcool prenatal,
- dismorfologia specifică,
- tulburările de creștere și
- disfuncțiile neurocomportamentale.
Rezultate principale
Din 206 copii evaluaÈ›i pentru dismorfologie, 19 (9,2%) au îndeplinit criteriile pentru tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Dintre aceÈ™tia, 5 au avut diagnosticul de sindrom alcoolic fetal complet, 4 au avut sindrom fetal alcoolic parÈ›ial, iar 10 s-au încadrat la tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool. După corectarea pentru copiii eligibili, dar neparticipanÈ›i, prevalenÈ›a estimată (prin metoda „conservatoare”) a fost de 5,5%, ceea ce sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal ar putea fi mult mai frecvente decât se credea anterior în contextul suedez.ImplicaÈ›ii pentru screening È™i practică
Studiul propune un algoritm de identificare a copiilor suspecÈ›i, utilizând combinaÈ›ia dintre parametrii de creÈ™tere È™i scorurile la chestionarele comportamentale. Datele arată că măsurătorile antropometrice (în special circumferinÈ›a craniană, evaluată È™i la 11 ani) pot identifica eficient copiii cu sindrom alcoolic fetal complet, dar pot omite cazurile de tulburare de neurodezvoltare asociată consumului de alcool, care nu prezintă neapărat anomalii de creÈ™tere. În mod similar, utilizarea exclusivă a chestionarelor comportamentale pierde anumite cazuri, fiind È™i mai puÈ›in specifică. Prin urmare, abordarea optimă este să se combine datele de creÈ™tere È™i parametrii comportamentali pentru a obÈ›ine o sensibilitate È™i o specificitate adecvate. Autorii recomandă, de asemenea, ca toÈ›i copiii care urmează educaÈ›ie specială sau se află în situaÈ›ii de risc (plasament, sistem de justiÈ›ie juvenilă) să fie evaluaÈ›i direct, fără triere iniÈ›ială, deoarece cercetările anterioare sugerează un procent semnificativ mai ridicat de tulburări din spectrul alcoolismului fetal în aceste grupuri.SemnificaÈ›ie È™i limitări
Rezultatele sunt în concordanță cu diverse studii europene care plasează prevalenÈ›a tulburărilor din spectrul alcoolismului fetal între 3% È™i 6%. DeÈ™i cohorta a inclus È™coli cu un nivel socio-economic sub media naÈ›ională, mulÈ›i copii din grupurile cu risc înalt (de exemplu cei cu nevoi educaÈ›ionale speciale) nu au fost prezenÈ›i, ceea ce poate duce fie la sub-, fie la supraestimarea prevalenÈ›ei. AbsenÈ›a interviurilor la unele mame (în special în cazul celor născute în afara Suediei) reprezintă o altă sursă de potenÈ›iale erori, deoarece anumite informaÈ›ii despre consumul de alcool pot fi trecute cu vederea.Concluzii È™i direcÈ›ii viitoare
Studiul sugerează că tulburările din spectrul alcoolismului fetal nu sunt rare în rândul copiilor de vârstă È™colară din Suedia, situaÈ›ie care probabil se extinde È™i la alte țări nordice. Un program de screening în È™coli, care să cuprindă investigaÈ›ii antropometrice (incluzând măsurători ale circumferinÈ›ei craniene la vârste mai mari) È™i evaluări comportamentale multifactoriale, ar putea facilita identificarea copiilor cu tulburări din spectrul alcoolismului fetal. Autorii îndeamnă la cercetări epidemiologice mai ample, folosind acest tip de studiu în È™coală, pentru a oferi o imagine mai clară asupra prevalenÈ›ei reale È™i pentru a ghida mai bine politicile de sănătate È™i intervenÈ›iile timpurii.
Data actualizare: 07-04-2025 | creare: 07-04-2025 | Vizite: 68
Bibliografie
Landgren, V., et al. (2025). Prevalence of Fetal Alcohol Spectrum Disorders: A Pilot Study in Western Sweden. Acta Paediatrica. doi.org/10.1111/apa.70059. ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Indicele de masă corporală al bebelușului este un bun indicator al riscului de obezitate în copilărie
- Jocul la preșcolari reduce riscul de probleme de sănătate mintală mai târziu
- Bebelușii aflați în situații de criză prezintă abilități sociale remarcabile
- Împărțirea patului dintre bebeluși și mame nu duce la un atașament mai puternic sau la o legătură maternă
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni