Impactul utilizării rețelelor sociale asupra capacității de concentrare la copii: dovezi longitudinale dintr-un studiu pe peste 8.000 de participanți

©

Autor:

Impactul utilizării rețelelor sociale asupra capacității de concentrare la copii: dovezi longitudinale dintr-un studiu pe peste 8.000 de participanți

Un studiu amplu realizat la Karolinska Institutet și publicat în Pediatrics Open Science arată că utilizarea intensă a rețelelor sociale este asociată cu o scădere graduală a capacității de concentrare la copii cu vârste între 9 și 14 ani. Această concluzie provine din monitorizarea pe termen lung a peste 8.000 de copii și oferă o perspectivă clară asupra modului în care obiceiurile digitale influențează dezvoltarea cognitivă.
Ultimele două decenii au fost marcate de o creștere accelerată a utilizării dispozitivelor digitale, în paralel cu o creștere a diagnosticelor de tulburare de deficit de atenție (ADHD). Deși relația dintre mediul digital și comportamentele asociate ADHD a fost mult discutată, studiile anterioare au oferit rezultate inconsistente. Echipele de cercetători din Suedia și SUA au urmărit să clarifice această legătură printr-o analiză longitudinală detaliată, controlând simultan pentru factori genetici și socioeconomici.

Despre studiu

Designul și populația

Studiul a inclus 8.324 de copii (53% băieți), cu vârsta medie de 9,9 ani, recrutați în cadrul proiectului Adolescent Brain and Cognitive Development. Participanții au fost evaluați anual timp de patru ani, raportând:

  • timpul petrecut pe rețele sociale,
  • timpul petrecut urmărind televizorul sau videoclipuri,
  • timpul alocat jocurilor video.


Părinții au raportat nivelul simptomelor de neatenție și hiperactivitate/impulsivitate folosind Child Behaviour Checklist. În plus, cercetătorii au calculat un scor de risc poligenic pentru ADHD pentru a controla predispoziția genetică.

Obiectivul principal

Studiul a urmărit să identifice dacă anumite tipuri de consum digital se asociază cu o evoluție a simptomelor de tip ADHD, în special a problemelor de concentrare.

Rezultate

Rețelele sociale: singurul tip de media asociat cu scăderea atenției

Copiii petreceau în medie:

  • 2,3 ore/zi urmărind TV/videoclipuri,
  • 1,4 ore/zi pe rețele sociale,
  • 1,5 ore/zi jucând jocuri video.


Analiza longitudinală a arătat că doar utilizarea rețelelor sociale este asociată cu o creștere treptată a simptomelor de neatenție:

  • creștere anuală: β = 0.03 (SE = 0,01; P<0,001);
  • efect cumulativ pe 4 ani: β = 0.15 (SE = 0.03; P<0,001).


Nu s-au observat asocieri între jocurile video sau televizor și simptomele de tip ADHD, iar studierea hiperactivității/impulsivității nu a evidențiat modificări semnificative.

Factorii externi nu modifică relația observată

Asocierea dintre utilizarea rețelelor sociale și scăderea atenției a fost independentă de:

  • sexul copilului,
  • diagnosticul anterior de ADHD,
  • tratamentul medicamentos,
  • riscul genetic pentru ADHD,
  • statutul socioeconomic.


În plus, copiii cu simptome de neatenție nu au crescut utilizarea rețelelor sociale în timp, ceea ce sugerează direcția cauzală: utilizarea social media → scăderea atenției, nu invers.

Interpretarea mecanistică

Rețelele sociale oferă un flux continuu de notificări și potențiali stimuli, generând un mediu de distragere repetată a atenției. Chiar și anticiparea unui mesaj poate fragmenta atenția susținută. Aceste caracteristici explică de ce social media, și nu alte forme de media, influențează în mod specific abilitățile de concentrare.

Concluzii

Utilizarea frecventă a rețelelor sociale este asociată cu o scădere modestă, dar constantă, a atenției la nivel individual. La nivel populațional, efectul devine semnificativ și poate contribui la creșterea diagnosticelor de ADHD observată în ultimii ani. Deși studiul nu afirmă că toți copiii care folosesc rețele sociale vor dezvolta probleme de atenție, el ridică întrebări importante despre:

  • vârsta minimă de acces la platforme,
  • designul notificărilor și al fluxurilor de conținut,
  • strategii de utilizare sănătoasă a tehnologiei.


Utilizarea de la 9 ani crește de la 30 de minute/zi la aproximativ 2,5 ore/zi la 13 ani, în ciuda restricției de vârstă de pe platforme. Autorii subliniază importanța deciziilor informate ale părinților și factorilor de politici publice pentru a susține dezvoltarea cognitivă optimă a copiilor.


Data actualizare: 08-12-2025 | creare: 08-12-2025 | Vizite: 57
Bibliografie
“Digital media, Genetics and Risk for ADHD Symptoms in Children – a Longitudinal Study”, Samson Nivins, Michael A. Mooney, Joel Nigg, Torkel Klingberg, Pediatrics Open Science, online 8 December 2025, doi: 10.1542/pedsos.2025-000922.

Image by pvproductions on Freepik
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Elementele de surpriză îi ajută pe bebeluși să învețe mai ușor
  • Verificarea compulsivă a reţelelor de socializare poate fi asociată cu lipsa somnului
  • Prezența online a copiilor - potențiale riscuri nebănuite de către părinți
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum