TAR-200: prima terapie intravezicală cu eficacitate dovedită în cancerul vezical cu risc crescut refractar la BCG

©

Autor:

TAR-200: prima terapie intravezicală cu eficacitate dovedită în cancerul vezical cu risc crescut refractar la BCG

Pe 30 iulie 2025, Journal of Clinical Oncology a publicat rezultatele studiului de fază IIb SunRISe-1, coordonat de dr. Siamak Daneshmand (University of Southern California) și colaboratori internaționali. Studiul a evaluat eficacitatea și siguranța sistemului intravezical TAR-200, un dispozitiv de eliberare susținută a gemcitabinei, la pacienți cu cancer vezical non-muscular invaziv (NMIBC) cu risc crescut și rezistență la tratamentul cu BCG, care nu sunt eligibili sau refuză cistectomia radicală.

Context

În prezent, pacienții cu NMIBC cu risc crescut refractar la BCG se confruntă cu opțiuni terapeutice limitate. Cistectomia radicală rămâne tratamentul standard recomandat, însă este asociată cu morbiditate înaltă (50–70%), mortalitate postoperatorie de până la 5% și un impact major asupra calității vieții, mai ales la vârstnici.

Alternative aprobate de FDA, precum pembrolizumab, nadofaragene firadenovec și nogapendekin alfa inbakicept (NAI) + BCG, oferă rate de răspuns complet (CR) între 41–62%, dar adesea implică toxicități sistemice sau reacții imunologice. În plus, nu există tratamente aprobate pentru formele de boală papilară exclusivă refractară la BCG.

Gemcitabina intravezicală are eficacitate demonstrată, dar durata scurtă de contact limitează efectul său. TAR-200 rezolvă această problemă printr-un sistem de eliberare lentă și constantă a gemcitabinei direct în vezică, menținând concentrații terapeutice timp îndelungat fără expunere sistemică detectabilă.

Despre studiul SunRISe-1

Studiul SunRISe-1 (NCT04640623) a fost un studiu multicentric, de fază IIb, cu patru cohorte paralele:

  • C1: TAR-200 + cetrelimab (anticorp anti–PD-1)

  • C2: TAR-200 monoterapie (carcinom in situ – CIS, cu sau fără boală papilară)

  • C3: cetrelimab monoterapie

  • C4: TAR-200 monoterapie (boală papilară exclusivă, fără CIS)

Distribuția participanților a fost următoarea:

  • C1: 53 pacienți

  • C2: 85 pacienți

  • C3: 28 pacienți

  • C4: 52 pacienți

TAR-200 a fost administrat până la 24 luni, iar cetrelimab până la 18 luni.
Obiectivele primare au fost:

  • Rata de răspuns complet (CR) în cohorte cu CIS (C1–C3);

  • Rata de supraviețuire fără boală (DFS) la 12 luni în cohorta cu boală papilară exclusivă (C4).

Evaluările răspunsului s-au bazat pe cistoscopie, citologie urinară, biopsii la 24 și 48 săptămâni și imagistică la 24 săptămâni, conform ghidurilor FDA.

Rezultate

Eficacitate

  • TAR-200 monoterapie (C2):

    • Rată de răspuns complet (CR): 82,4% (IC 95%, 72,6–89,8)

    • Durata mediană a răspunsului (DOR): 25,8 luni (IC 95%, 8,3 – neestimabil)

    • 52,9% dintre pacienți au menținut CR ≥12 luni.

  • TAR-200 + cetrelimab (C1): CR 67,9% (IC 95%, 53,7–80,1)

  • Cetrelimab monoterapie (C3): CR 46,4% (IC 95%, 27,5–66,1)

  • TAR-200 monoterapie – boală papilară exclusivă (C4):

    • DFS la 6 luni: 85,3% (IC 95%, 71,6–92,7)

    • DFS la 9 luni: 81,1% (IC 95%, 66,7–89,7)

    • DFS la 12 luni: 70,2% (IC 95%, 51,6–82,8)

Rezultatele indică faptul că TAR-200 monoterapie a obținut cea mai mare rată de răspuns complet raportată până în prezent în această populație de pacienți.

Siguranță

Evenimentele adverse (EA) de grad ≥3:

  • C1: 37,7%

  • C2: 12,9%

  • C3: 7,1%

  • C4: 13,5%

Evenimente adverse grave legate de tratament:

  • C1: 15,1%

  • C2: 5,9%

  • C3: 3,6%

  • C4: 5,8%

Nu s-au raportat decese legate de tratament.
Majoritatea EA au fost simptome urinare ușoare până la moderate (disurie, polakiurie, urgență micțională), de durată scurtă (≈3 săptămâni) și controlabile simptomatic. Nu s-au observat toxicități sistemice relevante.

Parametri suplimentari

  • Progresia bolii sub TAR-200 monoterapie: 8,2%

  • Rate scăzute de cistectomie radicală pe durata studiului

  • Calitatea vieții (evaluată prin scorurile de sănătate globală și funcționare fizică) s-a menținut stabilă.

Discuție

Rezultatele SunRISe-1 susțin TAR-200 monoterapie ca o strategie eficientă, sigură și conservatoare pentru vezică în tratamentul NMIBC cu risc crescut refractar la BCG.

Comparativ cu terapiile aprobate de FDA, TAR-200 a oferit o rată de CR mai mare (82,4%) și o durată de răspuns mai lungă (25,8 luni), cu un profil de siguranță superior. Rata de progresie scăzută și menținerea funcției vezicale indică un beneficiu clinic semnificativ, reducând necesitatea unei intervenții chirurgicale radicale mutilante.

În cohorte cu boală papilară exclusivă, DFS la 12 luni de 70,2% este cea mai mare raportată până acum în acest context.

Printre limitările studiului se numără designul necomparativ și dimensiunea moderată a cohortelor, dar acestea sunt compensate de rigoarea evaluării răspunsului și de respectarea definiției FDA a bolii refractare la BCG.

Autorii subliniază că TAR-200 marchează o schimbare de paradigmă în tratamentele intravezicale: dispozitivul poate fi plasat rapid în ambulatoriu, fără necesitatea retenției soluției timp de 1–2 ore, așa cum se întâmplă cu alte terapii intravezicale.

Concluzii

TAR-200 monoterapie reprezintă prima terapie intravezicală cu eliberare controlată demonstrată eficace și sigură pentru cancerul vezical non-muscular invaziv refractar la BCG.
Cu răspunsuri complete durabile, toxicitate redusă și posibilitatea de a evita cistectomia, TAR-200 deschide drumul către noi strategii de tratament conservator al vezicii.

Rezultatele sunt susținute de alte studii în curs din programul SunRISe (NCT05714202, NCT04919512, NCT06211764), care vor evalua în continuare TAR-200 singur sau în combinație cu cetrelimab în diferite subgrupuri de pacienți cu cancer vezical localizat.


Data actualizare: 12-11-2025 | creare: 12-11-2025 | Vizite: 147
Bibliografie
TAR-200 for Bacillus Calmette-Guérin–Unresponsive High-Risk Non–Muscle-Invasive Bladder Cancer: Results From the Phase IIb SunRISe-1 Study. Journal of Clinical Oncology, 2025; DOI: 10.1200/JCO-25-01651

Sursă imagine: imagine aparține autorilor studiului
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Studiu descoperă mutații și structuri ADN care conduc la cancerul vezicii urinare
  • O nouă combinație de medicamente existente poate bloca dezvoltarea celulelor canceroase ale vezicii urinare
  • Imagistica prin RMN și biopsia ar putea reduce întârzierile în tratamentul corect al cancerului vezicii urinare
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum