Tremorul - simptom frecvent, dar adesea greșit încadrat și implicit greșit tratat
©
Autor: Dr. Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog, doctor în medicină

Advertorial oferit de CMI Dr. Gabriela N. Mihăilescu Neurologie
TREMORUL este o mișcare involuntară oscilatorie, ritmică, a unui segment al corpului pe un plan fix, rezultată din contracția mușchilor agoniști și antagoniști stimulați prin semnale oscilante, provenite de la nivelul sistemului nervos central, mai exact de la nivelul ganglionilor bazali și a structurilor ce se află în directă interconexiune cu aceștia.
Poate fi tremor de repaus (apare în lipsa unei activități) sau de acțiune (asociat contracției voluntare a mușchilor în vederea menținerii unei anumite posturi sau a efectuării unei anumite mișcări sau activități). Această mișcare oscilatorie poate debuta brusc sau lent progresiv, poate afecta un singur membru sau mai multe, simetric sau asimentric. Frecvența tremorului este diferită, putând fi măsurată și ajutând astfel la încadrarea diagnostică, desigur această încadrare diagnostică necesitând o anamneză extrem de atentă și un examen neurologic corect și complet.
Metodele paraclinice de diagnostic sunt limitate. Ceea ce avem la îndemână pentru câteva cauze de tremor ar fi testele tiroidiene pentru a-l putea încadra la hipertiroidie, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanța magnetică cerebrală (standard sau multimodală) pentru o eventuală patologie cerebeloasă sau parkinsonism atipic, determinarea concentrației sangvine a unor medicamente sau droguri pentru tremorul indus medicamentos, determinarea ceruloplasminei, a cupremiei și cupruriei pentru boala Wilson (degenerescența hepato-lenticulară) și tehnici imagistice de imagistică prin spin echo rezonanță magnetică 3 și 7 Tesla a neuromelaninei pentru boala Parkinson sau parkinsonismul atipic sau folosind radiotrasori DAT-scan SPECT/PET pentru a face diferența dintre tremorul esențial și boala Parkinson sau parkinsonismul atipic. E de menționat faptul că aceaste ultime tehnici nu sunt disponibile în România, deși aceste patologii sunt cel mai frecvent întâlnite, și se asociază cu greșeli de diagnostic și tratament.
Tremorul esențial este cea mai frecventă tulburare de mișcare, afectând în special membrele superioare, asociind sau nu, alte regiuni anatomice cum ar fi capul, vocea sau membrele inferioare. Este predominant un tremor de acțiune, își reduce amplitudinea în repaus și se poate ameliora evident la admisnistrarea de alcool (etanol). Frecvent există un istoric familial de tremor, debutează chiar și la vârste foarte tinere și se agravează progresiv, fiind cel mai adesea bilateral și simetric. Ceea ce este foarte important, este că nu asociază alte simptome sau semne neurologice. Diagnosticul este facil, dacă pacientul este consultat de un specialist cu experiență, cu toate acestea, M. Samay Jain și colaboratorii, într-un studiu efectuat, au constatat ca 30 până la 50% dintre pacienții cu tremor esențial sunt diagnosticați greșit, adesea ca și boală Parkinson. Diagnosticul aduce cu sine și tratamentul. Așadar, este nevoie de un diagnostic corect și atunci implicit și tratamentul va fi unul corect, adecvat bolii.
Tremorul esențial poate beneficia de tratament simptomatic, disponibil în România dar și de un medicament ce poate fi procurat din Uniunea Europeană pe baza de prescripție medicală și la preț accesibil.
Boala Parkinson este de asemenea o afecțiune din ce în ce mai frecvent întâlnită, având în vedere creșterea speranței de viață a populației (Boala Parkinson idiopatică), dar și alți factori precum poluarea atmosferică, organofosforicele, intoxicațiile cu monoxid de carbon sau mangan, tratamentele medicamentoase – în special psihiatrice (neuroleptice), sau polipragmazia (utilizarea unui numar mare de medicamente zilnic pentru multiple afecțiuni), traumatismele cerebrale repetate sau accidentele vasculare cerebrale (parkinsonism secundar). Genetica, în continuă dezvoltare, identifică din ce în ce mai multe forme ereditare de boală Parkinson, iar formele de parkinsonism atipic (paralizia supranucleară progresivă, atrofia multisistemică și degenerescența corticobazală) sunt din ce în ce mai frecvent diagnosticate.
Boala Parkinson se poate manifesta cu tremor, un tremor de repaus, asimetric, accentuat de emoții și care dispare în somn, DAR NU ESTE OBLIGATORIU! Dacă pacientul are Boala Parkinson, este absolut obligatoriu să mai prezinte și alte simptome și semne clinice, importanța majoră revenind bradikineziei (lentoarea în mișcări), căreia i se pot asocia rigiditate, tremor și/sau instabilitate posturală.
Așadar, un pacient care ”tremură” nu este obligatoriu să fie un pacient cu boală Parkinson. Ar putea fi! Neurologul trebuie să decidă și să stabilească acest diagnostic. Este un diagnostic de mare responsabilitate, pentru că odată stabilit corect implică tratament inițiat imediat și urmat toată viața, cu permanentă monitorizare. Tratamentul specific este integral susținut prin Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce sprijină enorm pacientul asigurat. Sunt 7 clase de medicamente cu administrare orală, ce pot fi administrate în scheme adecvate fazelor bolii și simptomatologiei pacientului și 3 terapii asistate de dispozitiv rezervate formelor severe de boală (România dispunând din păcate doar de 2 dintre cele 3).
Pe lângă simptomatologia motorie descrisă, pacienții cu boală Parkinson prezintă numeroase simptome non-motorii, care le afectează sever calitatea vieții dacă nu sunt recunoscute ca făcând parte din tabloul acestei boli. Cele mai frecvent întâlnite sunt constipația, depresia, anxietatea, psihoza, declinul cognitiv, tulburările urinare și sexuale, hipotensiunea ortostatică, tulburările de somn, durerea, fatigabilitatea, anosmia (pierderea mirosului), hiperseboreea (tenul foarte gras), hipersalivația, hiperhidroza (transpirații abundente). Neurologul le poate identifica folosind chestionare speciale pentru simptomele non-motorii și insistând asupra anamnezei, discutând pe îndelete și cu răbdare atât cu pacientul, cât și cu persoana care îl îngrijește. Pacientului trebuie să i se explice, că toate aceste manifestări se pot asocia bolii, și că odată discutate cu medicul neurolog ele pot fi tratate, fără a necesita alte investigații inutile la multe alte specialități medicale. Dacă este cazul, neurologul îl va îndruma către unul dintre specialiștii echipei multidisciplinare. Se pot scuti astfel multe ore petrecute pentru diverse consulturi, multi bani și mult stres, iar rezultatul va fi cu siguranță unul superior, deoarece pacientul este abordat ca un întreg și nu ca elemente disparate ale unui puzzle. Mai mult decât atâta, tratamentele recomandate vor fi cele permise în boala Parkinson și nu medicamente care să agraveze boala Parkinson.
Pentru o consultație neurologică amănunțită, specializată, realizată cu multă răbdare, care să vă încadreze corect tremorul, să vă stabilească diagnosticul și să vă recomande tratamentul adecvat și personalizat, atât pentru boala de bază, cât și pentru simptomele asociate, vă puteți adresa cabinetului nostru. Veți avea la dispoziție minimum 60 de minute (dacă doriți mai mult puteți anunța acest lucru la momentul programării) atât pentru consultul neurologic și prescripția tratamentului personalizat, stabilit de comun acord cu dumneavoastră, cât și pentru discuția cu medicul primar neurolog, doctor în medicină și cadru didactic universitar, referitoare la simptomele asociate și modul în care acestea ar putea fi controlate. Vi se va răspunde la întrebările care vă frământă și veți primi sfaturi de înalt nivel profesional referitoare la tratament și adaptarea stilului dumneavoastră de viață adecvat patologiei.
Pentru programare la consult puteți suna la telefon 0735181321 sau puteți trimite un email pe adresa gabriela@mihailescu-neurologie.ro
Adresa cabinetului:
CMI Dr. Gabriela Mihăilescu Neurologie
București, sector 3, Bd. Burebista nr.1 Bl D15, Sc1, parter, Ap.1, interfon 01
www.mihailescu-neurologie.ro
Data actualizare: 14-09-2020 | creare: 14-09-2020 | Vizite: 482
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeasi sectiune:
- De ce calitatea sistemului de implant influențează direct rata de succes pe termen lung a tratamentului
- Autismul la copii – Mituri și realitate
- Fricile – când sunt normale și când nu?
- De ce Clinica Istanbul Vita este nr.1 în transplantul de păr?
- Copilul vorbește puțin sau greu pentru vârsta lui? Semne pe care părinții nu ar trebui sa le ignore
- All on 4 vs All on 6: ce metodă alegi pentru dantură fixă pe implanturi
- Ce să mănânci și ce să eviți după un implant dentar: Ghid nutrițional
- Ghid practic despre alegerea unui sistem de implant dentar
- Evaluarea psihologica pentru tutela. Cine o realizeaza?
- Este vara un moment bun pentru un implant dentar? 7 întrebări frecvente explicate de medicii Clinicii Dr.M
- 10 Mituri despre implantul dentar în care mulți români încă mai cred
- Implant dentar și One Stage Surgery: tratamente rapide și predictibile
- Când relația există, dar comunicarea se pierde
- De ce sistemul Straumann are cea mai lungă garanție din industrie
- Terapia uimitoare care stimulează procesele naturale de vindecare ale organismului
- Ce faci când ai nevoie de un medic în timpul nopții? Alternativa rapidă la camerele de gardă aglomerate
- Transport pacienți nedeplasabili: ce presupune, cine are nevoie și cum se organizează corect
- Ortodonția pentru copii și adolescenți: Ghid complet pentru părinți
- Servicii medicale moderne în București: ce trebuie să știi despre Medikali?
- „Codul Anticancer” , o carte care a stârnit ecou în rândul medicilor, terapeuților și specialiștilor