Un studiu pilot evidențiază prevalența globală a deficienței de vitamina D în timpul sarcinii și complicațiile asociate

Deficitul de vitamina D în timpul sarcinii este o problemă globală majoră de sănătate publică, fiind frecvent chiar și în regiunile cu expunere solară ridicată. Acest fenomen este atribuit, printre altele, dozelor suboptime de suplimentare, precum și unor variații genetice care afectează capacitatea organismului de a sintetiza vitamina D. În Portugalia, aceste variații genetice sunt prezente la aproximativ 19% din populație – de patru ori mai frecvent decât în alte țări europene. Având în vedere legăturile documentate între hipovitaminoza D și o serie de complicații obstetricale și neonatale (precum preeclampsia, diabetul gestațional, restricția de creștere intrauterină și nașterea prematură), cercetătorii au demarat un proiect amplu, intitulat VitDTracking, pentru a studia relația dintre nivelurile materne de 25(OH)D și prematuritate.
Scopul principal al acestui studiu pilot a fost evaluarea fezabilității procedurilor de recrutare, colectare de date, colaborare între centre medicale și procesare a probelor biologice, ca etapă pregătitoare pentru un studiu observațional multicentric de anvergură, ce va include cel puțin 1.000 de participante. Deși pilotul nu a fost conceput pentru a analiza relația directă dintre vitamina D și prematuritate, el a permis testarea tuturor etapelor necesare pentru implementarea protocolului la scară largă.

Metodologie

• Design observațional, în conformitate cu liniile directoare STROBE.
• Recrutarea a avut loc în trei unități de sănătate publică din regiunea Alentejo.
• Au fost incluse 30 de gravide eligibile, cu vârsta peste 16 ani, care înțeleg limba portugheză și locuiesc în regiunea vizată.
• Evaluările au inclus: un chestionar cu 37 de întrebări (date socio-demografice, stil de viață, istoric medical și obstetrical), analize clinice prenatale și postnatale, măsurători antropometrice și biochimice ale nou-născuților.
• Nivelul de 25(OH)D a fost determinat o singură dată pentru fiecare participantă (în timpul sarcinii sau imediat postpartum), utilizând metoda ELISA. Planul final al studiului include două puncte de măsurare.
• Probele genetice (salivă) vor fi colectate și analizate ulterior pentru identificarea polimorfismelor în 7 gene implicate în metabolismul vitaminei D.

Rezultate privind fezabilitatea

Toate criteriile de fezabilitate au fost îndeplinite cu succes:

• Rata globală de recrutare: 73,17%.
• Rata de eligibilitate: 88,2%.
• Rata de completare a datelor clinice: 93,11%.
• Acceptabilitatea procedurilor de către centrele medicale a fost ridicată, iar obstacolele întâlnite (cum ar fi dificultatea integrării testelor în sistemul informatic sau lipsa de înțelegere din partea unor medici) au fost depășite prin instruire, adaptare logistică și sprijin administrativ.

Aceste rezultate confirmă că un studiu la scară mare este fezabil, atât din punct de vedere organizatoric, cât și al implicării profesioniștilor și al participării pacientelor.

Date demografice și clinice ale cohortei pilot

• Vârsta medie a participantelor: peste 30 de ani.
• 63,3% dintre gravide prezentau hipovitaminoză D (valori < 30 ng/mL), chiar dacă 43% dintre ele luau suplimente de vitamina D.
• În grupul postpartum, prevalența hipovitaminozei a fost de 86,7%, deși aproape 77% dintre acestea luau suplimente.
• Indicele de masă corporală pre-gestațional: medie de 25,1 kg/m² (supraponderalitate).
• Obiceiuri: 60% expunere solară redusă (doar 20% din suprafața corporală), 60% aplicau protecție solară doar vara, 40% fumau, 43% consumau alcool, iar 60% dormeau ≤7 ore/noapte.
• 30% dintre participante se aflau la prima sarcină, 40% erau nulipare, 40% aveau istoric de avort, iar 6,7% aveau antecedente de naștere prematură.
• Complicații materne: diabet gestațional (31,3%), restricție de creștere intrauterină (18,8%), greutate excesivă în sarcină (26,7%).
• Nașteri: 62,1% au fost distocice, iar 72,2% dintre acestea prin cezariană.
• Nou-născuți: 96,6% născuți la termen, 10,3% cu greutate mică la naștere, 79,3% cu lungime < 50 cm, 51,7% cu circumferință craniană < 35 cm.

Limitări ale studiului pilot

• Dimensiunea redusă a eșantionului nu a permis analize statistice complexe, cum ar fi evaluarea relației doză–răspuns.
• Doar o participantă a avut evaluarea nivelului de vitamina D în ambele momente (în sarcină și postpartum), deși protocolul final prevede două puncte de măsurare pentru toate participantele.

Concluzii și implicații viitoare

Acest studiu pilot validează viabilitatea logistică, tehnică și clinică a unui studiu observațional multicentric pe scară largă privind nivelurile materne de vitamina D și prematuritatea. Datele preliminare sugerează o prevalență alarmantă a hipovitaminozei D, chiar și la gravide care primesc suplimente. Acest aspect justifică urgența integrării evaluării vitaminei D în rutina de monitorizare prenatală și implementarea unor strategii personalizate de suplimentare.

De asemenea, studiul oferă un model eficient de colaborare între profesioniștii din sănătate și unitățile medicale implicate. Rezultatele finale ale cercetării extinse pot contribui semnificativ la elaborarea unor politici publice și ghiduri clinice personalizate, menite să reducă incidența nașterilor premature și să îmbunătățească sănătatea perinatală în Portugalia și nu numai.