Consumul de băuturi fără alcool și cu conținut scăzut de alcool în sarcină: percepții, motivații și riscuri

Un studiu realizat la University of Plymouth și publicat în European Journal of Public Health a analizat modul în care femeile însărcinate sau aflate în primul an după naștere folosesc și percep băuturile fără alcool și pe cele cu conținut scăzut de alcool. Cercetarea arată cum nivelul consumului de alcool înainte de sarcină influențează utilizarea acestor produse, motivațiile, îngrijorările și percepția riscurilor asociate.
Băuturile fără alcool și cele cu conținut scăzut de alcool reprezintă o categorie aflată în expansiune în Regatul Unit, unde băuturile fără alcool sunt definite ca având mai puțin de 0,05% alcool, iar cele cu nivel scăzut între 0,05% și 1,2% alcool. Consumate săptămânal de aproape 10% dintre adulți, acestea sunt privite ca potențiale instrumente de reducere a efectelor nocive ale alcoolului. Totuși, puține date existau despre utilizarea lor în sarcină, în ciuda faptului că alcoolul este un teratogen bine stabilit, iar ratele de consum în timpul sarcinii rămân ridicate în Europa și în special în Regatul Unit.

Complexitatea deciziilor legate de consum, incertitudinea cu privire la siguranța produselor etichetate ca fiind „fără alcool” și lipsa de informații standardizate de la profesioniștii din sănătate au justificat o investigație sistematică asupra modului în care aceste băuturi sunt percepute și utilizate în timpul sarcinii.

Despre studiu

Participante și criterii

Au participat 2092 de femei din Regatul Unit, cu vârsta de minimum 18 ani, aflate în prezent în sarcină sau care fuseseră însărcinate în ultimele 12 luni. Majoritatea locuiau în Anglia (70,0%, n=1462), urmate de Wales (10,7%), Irlanda de Nord (10,0%) și Scoția (9,3%). Etnic, 90% s-au identificat ca fiind de origine White, iar 47,8% erau însărcinate în momentul completării chestionarului.

Recrutare și colectarea datelor

Femeile au fost recrutate prin reclame țintite pe platformele Facebook, Messenger și Instagram în februarie 2025. Linkurile direcționau către platforma JISC, unde era găzduit chestionarul. Documentele, inclusiv formularul de consimțământ, au fost dezvoltate în colaborare cu organizația Alcohol Change UK. Instrumentul de evaluare a consumului de alcool a fost AUDIT-C, iar definițiile pentru „fără alcool” și „conținut scăzut de alcool” au fost repetate în întrebări pentru acuratețe.

Structura chestionarului

• Istoricul sarcinilor
• Consumul de alcool, băuturi fără alcool și băuturi cu conținut scăzut de alcool în sarcină
• Consumul acestor băuturi înainte de sarcină (cu o fereastră de 3 luni preconcepțional)
• Atitudini, percepția riscului, motivații și bariere
• Date demografice

Analiza datelor

Datele au fost analizate cu SPSS 28.0. Consumul de alcool preconcepțional a fost categorisit în două grupuri: „risc scăzut” (≤14 unități/săptămână) și „risc crescut” (>14 unități/săptămână). Asocierile au fost testate cu chi-pătrat sau Fisher, cu semnificație la p<0,05.

Aspecte etice

Aprobarea etică a fost acordată de University of Plymouth Faculty of Health Research Ethics and Integrity Committee (ref. 5946). Toate participantele au oferit consimțământ informat.

Rezultate

Consumul de alcool înainte de sarcină

În cele 3 luni preconcepționale, 14,5% nu au consumat alcool. Cel mai frecvent model a fost de 2–4 ori pe lună (36,9%). Doar 6,1% (n=128) au atins nivelul de „risc crescut”. Dintre cele care consumau alcool, 41% raportau 0–2 unități/zi tipică, în timp ce 6,2% depășeau 7 unități/zi.

În ceea ce privește pregătirea pentru sarcină, 75,6% au început administrarea de acid folic, iar 41,7% au redus sau au oprit consumul de alcool.

Consumul de băuturi fără alcool și cu conținut scăzut de alcool înainte de sarcină

În fereastra preconcepțională, 40,9% (n=857) au consumat astfel de băuturi, majoritatea sporadic (o dată pe lună sau mai rar).

Consumul în timpul sarcinii

Un procent de 86,5% nu au consumat alcool deloc în sarcină, dar această proporție scădea la 70.3% în grupul cu risc crescut. Dintre cele care au consumat, 87,1% au băut 0–2 unități/zi tipică.

Băuturile fără alcool și cu conținut scăzut de alcool în sarcină

Un procent de 71,3% (n=1491) au consumat astfel de băuturi în sarcină. Frecvența a fost în general redusă: 43,3% au consumat o dată pe lună sau mai rar, 23,6% de 2–4 ori pe lună. Consumul regulat (de 2–3 ori pe săptămână) a fost mai frecvent în grupul de risc crescut (13,3%).

Motivații

• Alegerea unei alternative mai sigure – 71,9%
• Dorința de integrare în contexte sociale – 68,8%
• Plăcerea gustului – 45,2%

Pentru femeile cu risc crescut înainte de sarcină, alte motivații predominante au inclus:

• Dorința de a nu dezvălui sarcina (similaritate vizuală cu băuturile alcoolice) – 38,3% vs. 19,2%
• Alegerea percepută ca fiind mai sănătoasă – 37,5%

Bariere

• Preferința pentru băuturi non-alcoolice obișnuite (soft drinks) – 61,2%
• Temeri că unele produse nu sunt complet fără alcool – 35,7%
• Îngrijorări privind siguranța în sarcină – 32,6%

Acceptabilitatea diferitelor niveluri de alcool

77,8% au considerat băuturile 0% foarte acceptabile în sarcină. acceptabilitatea scădea la 10.8% pentru băuturile cu 0,5–1,2% alcool și la 2,6% pentru băuturi alcoolice.

Surse de informații

Peste jumătate dintre participante (56,7%) considerau că informațiile publice sunt insuficiente. Doar 8,4% au primit informații de la moașă, în timp ce 21,6% au căutat independent pe internet și 12,9% le-au aflat din social media.

Discuții

Studiul evidențiază o creștere semnificativă a consumului de băuturi fără alcool și cu conținut scăzut de alcool în sarcină față de perioada anterioară concepției. Femeile care consumau alcool în cantități mai mari înainte de sarcină au adoptat aceste băuturi mai frecvent, sugerând un potențial rol de reducere a riscurilor.

Motivațiile dominante arată importanța nevoilor psihosociale: dorința de a participa la evenimente sociale fără a expune fătul la alcool, precum și dorința de a evita divulgarea precoce a sarcinii. Pe de altă parte, îngrijorările privind siguranța produselor și nivelul real de alcool reflectă o lipsă de informații coerente și de recomandări oficiale adresate profesioniștilor în sănătate.

Acceptabilitatea scăzută a băuturilor cu 0,5–1,2% alcool confirmă importanța percepțiilor despre risc și teratogenitate, în timp ce utilizarea redusă a surselor medicale de informare indică o nevoie urgentă de clarificare a recomandărilor.

Concluzii

Băuturile fără alcool și cele cu conținut scăzut de alcool sunt frecvent utilizate în sarcină, în special de femeile care consumau anterior alcool la niveluri crescute. Totuși, siguranța percepută nu este uniformă, iar informațiile oferite de profesioniștii din sănătate sunt insuficiente. Sunt necesare linii directoare clare privind consumul acestor băuturi în sarcină și evaluarea rolului lor ca instrument de reducere a riscului pentru femeile cu consum ridicat înainte de concepție.