Urmărirea știrilor pe rețelele sociale sporește cunoașterea, acuratețea credințelor și încrederea în presă

Un studiu recent realizat în Franța și Germania, cu 3.395 participanți, a demonstrat că simpla urmărire a conturilor de știri pe rețelele sociale contribuie la îmbunătățirea cunoștințelor despre actualitate, crește acuratețea încredințării adevărului informațiilor și sporește încrederea în instituțiile media. Cercetarea a venit ca reacție la preocuparea generală potrivit căreia social media promovează conținut toxic și de slabă calitate, accentuând polarizarea și dezinformarea.
Până acum, majoritatea intervențiilor s-au axat pe limitarea conținutului negativ, precum clickbaitul sau știrile false, fie prin verificarea faptelor, fie prin introducerea de fricțiuni în distribuirea informațiilor. Totuși, aceste soluții pot avea efecte colaterale, reducând și consumul de știri verificate. Alte cercetări au sugerat că simpla expunere la conținut de calitate ar putea avea efecte benefice asupra cunoașterii politice și încrederii în mass-media. Studiul de față s-a concentrat tocmai pe promovarea expunerii la știri echilibrate și verificate, fără a forța consumul sau a restricționa accesul la alte tipuri de conținut.

Metodologie

Participanții, utilizatori activi de WhatsApp și Instagram, au fost încurajați să urmărească două conturi de știri credibile și echilibrate timp de două săptămâni. Designul experimental a inclus:

• Atribuirea aleatorie la grupul de tratament (urmărirea conturilor de știri) sau grupul de control (urmărirea unor conturi non-știri).
• Colectarea datelor înainte și după intervenție, cu întrebări despre cunoștințele de actualitate, gradul de conștientizare a știrilor adevărate și false, acuratețea credințelor și încrederea în presă.
• Evaluarea nivelului de compliance prin capturi de ecran care confirmau că participanții au urmărit conturile și activat notificările.

Instrumentele de măsură au inclus chestionare cu știri recente, evaluări de încredere și întrebări despre percepția asupra nivelului propriu de informare.

Rezultate principale

1. Cunoașterea actualității

Urmărirea conturilor de știri a dus la o creștere semnificativă a numărului de răspunsuri corecte despre evenimente naționale și internaționale. Participanții care au respectat integral cerințele (urmărind conturile și activând notificările) au înregistrat cele mai mari progrese.

2. Conștientizarea știrilor adevărate

Grupul de tratament a raportat o creștere a expunerii percepute la știri reale, dar fără creșteri semnificative în raportarea cunoașterii știrilor false. Acest rezultat sugerează că intervenția a sporit contactul cu informația verificată, fără a induce confuzie.

3. Acuratețea credințelor

Participanții au devenit mai buni în a diferenția știrile adevărate de cele false. Creșterea acurateței credințelor a fost mai pronunțată la cei care au urmat complet recomandările de expunere.

4. Încrederea în presă

Intervenția a condus la o creștere a încrederii generale în mass-media și în sursele de știri urmărite. În Franța, aceasta s-a reflectat în creșterea încrederii în France Info și Hugo Décrypte, iar în Germania în FAZ și SZ.

Rezultate secundare

Studiul a arătat că urmărirea conturilor de știri nu a modificat semnificativ:

• Sentimentul de a fi informat
• Interesul general pentru politică
• Polarizarea afectivă față de partide sau țări
• Eficacitatea politică percepută

Aceste constatări sugerează că efectele benefice s-au concentrat pe acumularea de cunoștințe și pe creșterea încrederii, nu pe schimbarea atitudinilor politice.

Perspective și implicații

Rezultatele contrazic teza că expunerea la știri pe rețelele sociale ar amplifica doar sentimentul de informare fără efecte reale asupra cunoașterii. Studiul demonstrează că simplul gest de a urmări conturi credibile poate îmbunătăți discernământul informațional, contribuind la un public mai bine informat.

Comentariile participanților au indicat că mulți nu știau că pot urmări ușor conturi de știri pe aceste platforme. Peste jumătate dintre participanți au declarat că intenționează să continue să urmărească aceste surse, semn al unui interes real pentru informații verificate.

Într-o perioadă în care marile platforme reduc vizibilitatea știrilor, rezultatele sugerează că există cerere pentru conținut factual și că promovarea știrilor de calitate poate fi o strategie eficientă pentru consolidarea rezilienței democratice.

Concluzii

Studiul evidențiază că urmărirea activă a conturilor de știri pe social media are beneficii clare:

• Cunoaștere mai bună a actualității
• Acuratețe mai mare în evaluarea veridicității informațiilor
• Creșterea încrederii în presa de calitate

În același timp, aceste efecte pozitive s-au produs fără a alimenta polarizarea politică sau a crește artificial sentimentul de informare. Rezultatele susțin ideea că rețelele sociale pot fi folosite nu doar pentru combaterea conținutului dăunător, ci și pentru promovarea informațiilor utile și verificabile.

Încurajarea expunerii la știri credibile ar putea deveni o strategie simplă și eficientă pentru sprijinirea unui public mai informat și mai rezilient la manipulare.