Utilizarea ketaminei fără prescripție medicală crește alarmant în Regatul Unit: un semnal de alarmă pentru sănătatea publică

Un articol publicat în jurnalul BMJ de Irene Guerrini și colaboratorii de la South London & Maudsley NHS Foundation Trust atrage atenția asupra unei tendințe îngrijorătoare în Regatul Unit: creșterea marcată a consumului de ketamină în afara indicațiilor medicale. În perioada 2023–2024, peste 3.600 de persoane au început tratament pentru dependența de ketamină, o cifră de peste opt ori mai mare decât în 2014–2015. Autorii cer intervenții urgente pentru a limita efectele acestei tendințe asupra sănătății fizice și mintale a populației, în special a tinerilor.
Ketamina este un agent anestezic cu utilizare bine stabilită în chirurgie și terapie intensivă. În doze subanestezice, este prescrisă pentru durerea cronică, depresia rezistentă la tratament și ideea suicidară, iar forma intranazală a esketaminei este autorizată pentru tratamentul depresiei. În paralel, însă, ketamina a câștigat popularitate ca drog recreațional, mai ales în rândul tinerilor, datorită costului redus, efectelor euforizante și stărilor disociative pe care le induce.

Conform datelor de prevalență, consumul anual auto-raportat în rândul tinerilor între 16–24 de ani a crescut de la 1,7% în 2010 la 3,8% în 2023. Dozele recreaționale depășesc frecvent 250 mg, mult peste cele utilizate în scop terapeutic (0,1–0,75 mg/kg intravenos).

Riscurile consumului neprescris

Consumul de ketamină în afara indicațiilor medicale este asociat cu multiple riscuri:

• Complicații urologice grave: Până la 27% dintre utilizatorii cronici raportează simptome urologice (disurie, incontinență, retenție, hematurie), care pot evolua spre distrugerea ireversibilă a vezicii urinare și a rinichilor.
• Simptome gastrointestinale cronice: Durerea abdominală severă, cunoscută sub numele de „K cramps”, poate fi legată de afectare hepatică asemănătoare colangitei sclerozante.
• Impact psiho-cognitiv: Utilizatorii pe termen lung prezintă frecvent afectarea memoriei, dificultăți executive și episoade depresive severe (raportate în 35% dintre cazuri).

Carente în sistemul de sănătate

Deși tot mai mulți indivizi solicită ajutor pentru dependența de ketamină, serviciile medicale rămân nepregătite pentru această provocare. Problemele identificate includ:

• Lipsa de recunoaștere clinică: Tulburările asociate cu ketamina nu sunt definite clar în ICD-11 sau DSM-5.
• Lipsa de opțiuni terapeutice specifice: Programele de tratament sunt în principal psiho-sociale și nu sunt adaptate acestui tip de adicție.
• Subdiagnosticare: Medicii nu întreabă în mod sistematic despre consumul de ketamină, iar pacienții evită dezvăluirea, din cauza stigmatizării sau statutului legal.

Serviciile de urgență și medicii de familie trebuie să includă întrebări despre consumul de ketamină în evaluarea tinerilor cu simptome urologice, dureri abdominale sau afectare hepatică. În plus, evaluarea funcției hepatice și trimiterea către specialiști (urologie, adicție) sunt pași esențiali în cazurile de afectare de organ.

Intervenții propuse și necesare

Pentru a face față acestei crize în creștere, autorii propun un set de măsuri coerente:

• Elaborarea unor criterii diagnostice clare pentru tulburările legate de ketamină.
• Crearea unui registru național al cazurilor de adicție.
• Dezvoltarea de instrumente de screening pentru identificarea precoce a consumului problematic.
• Investiții în tratamente bazate pe dovezi: În prezent nu există studii clinice pentru tratamentul farmacologic al sevrajului sau prevenirea recăderilor. Există doar sugestii privind posibile beneficii ale benzodiazepinelor și naltrexonei.
• Mesaje publice echilibrate: creșterea numărului de clinici private care oferă ketamină ca tratament și promovarea pozitivă în mass-media pot contribui la normalizarea utilizării fără supraveghere medicală.

Reglementări și dileme etice

Guvernul britanic ia în considerare reclasificarea ketaminei din categoria B în categoria A de substanțe controlate. Totuși, autorii atrag atenția că soluția nu poate fi exclusiv legislativă. O abordare proporțională ar trebui să includă:

• Reglementarea strictă a utilizării terapeutice;
• Extinderea accesului la tratamente eficiente;
• Programe de prevenție și educație;
• Politici care să balanseze beneficiile clinice ale ketaminei cu riscurile sociale ale consumului recreațional.

Concluzie

Creșterea consumului neprescris de ketamină în Regatul Unit reflectă un dezechilibru între accesul medical și utilizarea recreațională. Lipsa de conștientizare publică, absența unor ghiduri clinice clare și tratamentele inadecvate contribuie la o criză emergentă de sănătate publică. Autorii subliniază că este urgentă o abordare integrată, care să includă măsuri de reglementare, prevenție, tratament și educație, pentru a proteja sănătatea tinerilor și a populației generale.