Povara economică invizibilă a tulburărilor legate de consumul de substanțe

Un studiu realizat de cercetători de la Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și publicat în American Journal of Preventive Medicine arată că în anul 2023 tulburările legate de consumul de substanțe au generat pierderi de productivitate estimate la aproape 93 de miliarde de dolari în Statele Unite. Cercetarea evidențiază impactul economic major al acestor tulburări dincolo de costurile medicale directe, subliniind necesitatea unor strategii integrate de prevenție și tratament.
Tulburările legate de consumul de substanțe afectează funcționarea cognitivă și comportamentală, cu consecințe directe asupra capacității de muncă, performanței profesionale și funcționării cotidiene. Deși costurile asociate îngrijirilor medicale și mortalității premature sunt bine documentate, pierderile de productivitate generate de morbiditate au fost mult timp subestimate sau insuficient analizate.

Aceste pierderi nu se limitează la absența de la locul de muncă, ci includ și forme mai puțin vizibile de impact economic, precum prezența la muncă cu randament scăzut sau incapacitatea de a desfășura activități casnice esențiale. Studiul actual își propune să ofere o imagine mai completă a poverii societale asociate tulburărilor legate de consumul de substanțe.

Despre studiu

Analiza a utilizat abordarea capitalului uman pentru a estima pierderile de productivitate asociate morbidității cauzate de tulburările legate de consumul de substanțe la adulții cu vârsta de 18 ani și peste din Statele Unite. Principala sursă de date a fost National Survey on Drug Use and Health, folosind informații colectate în perioada 2021–2023.

Cercetătorii au aplicat modele de regresie și date suplimentare din literatura de specialitate pentru a cuantifica patru componente distincte ale pierderilor de productivitate:

• incapacitatea de a lucra;
• absenteismul;
• prezența la muncă cu productivitate redusă;
• pierderea productivității gospodărești, precum activități de gătit, curățenie sau îngrijire a familiei.

Toate costurile au fost estimate pentru anul 2023, iar analizele statistice au fost efectuate în anul 2025.

Rezultate

Pierderile totale de productivitate asociate morbidității cauzate de tulburările legate de consumul de substanțe au fost estimate la 92,65 miliarde de dolari în 2023, cu un interval de predicție de 95% cuprins între 57,90 și 136,48 miliarde de dolari. Aceasta corespunde unei pierderi medii de 3.703 dolari per adult afectat.

Distribuția acestor costuri arată că impactul economic este dominat de incapacitatea de a lucra și de absenteism:

• Incapacitatea de a lucra: 45,25 miliarde de dolari (interval de predicție 95%: 28,29–65,88 miliarde);
• Absenteism: 25,65 miliarde de dolari (interval de predicție 95%: 15,11–39,93 miliarde);
• Prezență la muncă cu productivitate redusă: 12,06 miliarde de dolari (interval de predicție 95%: 9,26–15,41 miliarde);
• Pierderea productivității gospodărești: 9,68 miliarde de dolari (interval de predicție 95%: 5,25–15,26 miliarde).

Din punct de vedere al distribuției pe sexe, bărbații au contribuit la pierderi estimate la 61,19 miliarde de dolari, în timp ce femeile au reprezentat 31,45 miliarde de dolari din total.

Autorii subliniază faptul că aceste pierderi sunt comparabile cu cheltuielile directe din sistemul de sănătate asociate tulburărilor legate de consumul de substanțe. În mod particular, ponderea semnificativă a costurilor generate de productivitatea redusă la locul de muncă (aproximativ 13%) și de activitățile gospodărești (aproximativ 10%) sugerează că efectele economice se extind mult dincolo de absența fizică de la serviciu.

Implicații și concluzii

Rezultatele studiului indică faptul că povara economică a tulburărilor legate de consumul de substanțe este amplă și multidimensională, afectând nu doar angajatorii, ci și familiile și societatea în ansamblu. Cercetarea evidențiază importanța intervențiilor care vizează funcționarea efectivă a persoanelor, nu doar prezența lor formală la locul de muncă.

Autorii concluzionează că prevenția și tratamentul eficient al acestor tulburări necesită abordări integrate și etic fundamentate, care să ia în considerare atât factorii individuali de risc, cât și determinanții sociali mai largi. Investițiile în accesul la tratament, suporturi la locul de muncă și politici de prevenție pot genera beneficii economice substanțiale, care depășesc economiile directe din sistemul de sănătate.