Vaccinurile cu adjuvanți de aluminiu și riscul de boli cronice la copii: rezultate dintr-un studiu danez pe scară națională

Vaccinurile care conțin adjuvanți pe bază de aluminiu sunt utilizate frecvent în programele de imunizare pediatrică, în special pentru prevenirea unor infecții precum difteria, tetanosul, tusea convulsivă, hepatitele virale și infecțiile pneumococice. Deși aceste vaccinuri sunt considerate sigure și esențiale pentru sănătatea publică, au fost ridicate întrebări privind un potențial risc crescut de boli autoimune, alergice sau neurodezvoltamentale. Un studiu danez recent publicat în Annals of Internal Medicine a investigat această ipoteză folosind date din registrele naționale de sănătate.

Context și justificare

Îngrijorările privind posibilele efecte adverse ale adjuvanților de aluminiu provin în special din studii pe animale și din observații ecologice, care au sugerat o posibilă legătură cu afectarea neurocognitivă și autoimunitatea. Până acum, dovezile epidemiologice la scară largă au lipsit. Studiul actual profită de modificările sistematice ale compoziției vaccinurilor din programul danez între 1997 și 2018, care au determinat expuneri cumulative diferite la aluminiu între cohorte, oferind astfel o oportunitate quasi-experimentală de analiză.

Metodologie

• Populația studiată: 1.224.176 copii născuți în Danemarca între 1997 și 2018, urmăriți până la vârsta de 5 sau 8 ani
• Expunere: cantitatea totală de aluminiu din vaccinurile administrate până la vârsta de 2 ani (mediana: 3 mg; interval: 0-4,5 mg)
• Surse de date: registrele daneze de nașteri, vaccinări, diagnostice spitalicești și prescripții farmaceutice
• Analize: regresii Cox ajustate pentru factori de confuzie (factori materni, socioeconomici, greutate la naștere, vizite la medic etc.)

Rezultate principale

Boli autoimune

• Nu s-a identificat o asociere semnificativă între expunerea la aluminiu și riscul global de boli autoimune
• Hazard ratio per 1 mg aluminiu: 0,98 (interval de încredere 95%: 0,94–1,02)
• Pentru cele 16 boli autoimune analizate individual, majoritatea estimărilor au exclus riscuri relative mai mari de 10%

Boli alergice și atopice

• Astm: 28.346 cazuri; raport de risc = 0,96 (interval de încredere 95%: 0,94–0,98)
• Dermatită atopică: 22.978 cazuri; raport de risc = 1,02 (interval de încredere 95%: 1,00–1,04)
• Rinită alergică: 22.841 cazuri; raport de risc = 0,99 (interval de încredere 95%: 0,97–1,01)
• Nu s-a identificat un risc global crescut pentru bolile alergice

Tulburări neurodezvoltamentale

• Autism: raport de risc = 0,93 (interval de încredere 95%: 0,89–0,97)
• ADHD: raport de risc = 0,90 (interval de încredere 95%: 0,84–0,96)
• Risc combinat neurodezvoltamental: raport de risc = 0,93 (interval de încredere 95%: 0,90–0,97)
• Rezultatele au fost similare și la analiza extinsă până la vârsta de 8 ani

Analize secundare și robustețea rezultatelor

Rezultatele au fost robuste în analizele stratificate pe sex, an de naștere, definirea alternativă a expunerii și modificarea intervalului de urmărire. Compararea grupurilor de expunere categorice (>0-1,5 mg, >1,5-3 mg, >3-4,5 mg) nu a evidențiat asocieri neliniare sau praguri de risc.

Interpretare și concluzii

În cel mai mare studiu de acest gen realizat până acum, nu s-au identificat dovezi ale unui risc crescut semnificativ pentru boli autoimune, alergice sau neurodezvoltamentale asociat cu expunerea la aluminiu prin vaccinurile administrate în copilărie. Deși nu se pot exclude complet riscuri mici pentru unele afecțiuni rare, rezultatele generale sugerează că expunerea la aluminiu din vaccinuri este sigură din punct de vedere epidemiologic în contextul vaccinării timpurii.

Aceste date sprijină în mod ferm siguranța programelor de vaccinare pediatrică și contrabalansează îngrijorările teoretice bazate pe date preclinice sau observaționale restrânse. Monitorizarea continuă rămâne esențială, dar rezultatele actuale oferă un argument solid în favoarea menținerii vaccinurilor cu adjuvanți de aluminiu în programele naționale de imunizare.