Depresia postpartum (postnatală)

Autor:

Depresia postpartum (postnatală)
După nașterea unui copil, este normal ca proaspăta mamă să treacă prin modificări ale dispoziției: să fie îngrijorată, tristă, să se simtă singură, obosită, cu nevoia frecventă de a plânge. De cele mai multe ori, această stare de ușoară deprimare trece de la sine, durata sa fiind de obicei mai scurtă de două săptămâni. În literatura engleză de specialitate aceste stări tranzitorii și relativ ușoare sunt numite „baby blues”.

Unele mame prezintă o formă mai puternică de depresie, cu simptome mai severe și cu o durată mai mare de două săptămâni. Este vorba în acest caz de depresia postpartum (postanatală).

O prezentare pe larg a baby blues și o comparație cu depresia postnatală găsiți în acest articol.

Este important de subliniat că depresia postnatală nu este un semn de slăbiciune, nici o stare de tristețe care trece de la sine, ci o tulburare psihică importantă, putând fi la fel de severă ca alte tipuri de depresie. De aceea mamele care se confruntă cu ea nu trebuie să se simtă vinovate, rușinate sau jenate, cu atât mai puțin să fie reținute în a solicita ajutor specializat. (1), (2), (5)

Conform Asociației Americane de Psihologie, aproximativ una din șapte femei se confruntă cu depresia postnatală, indiferent dacă se află la prima sarcină sau mai are și alți copii. Depresia postnatală este considerată cea mai frecventă complicație la femeile care tocmai au născut. Se instalează între 1 și 3 săptămâni după naștere și necesită tratament. (3)

Cauze

Nu se cunosc cu exactitate cauzele care determină instalarea depresiei postpartum. Se consideră că modificările hormonale care se petrec în organismul mamei după ce naște ar fi incriminate în principal. Este vorba despre estrogen și progesteron, care au niveluri ridicate pe durata sarcinii, iar în primele 24 de ore după naștere ajung rapid la nivelurile normale. Și valorile scăzute ale hormonilor tiroidieni pot face proaspăta mamă să se simtă obosită, lipsită de energie și deprimată. (2), (3)

O serie de factori de risc pot crește probabilitatea unei proaspete mame de a se confrunta cu depresia postnatală:
  • istoric personal sau familial de depresie sau tulburări mintale;
  • probleme de sănătate ale copilului (naștere prematură, complicații medicale, boli);
  • evenimente cu un nivel ridicat de stres care au loc în această perioadă (probleme de familie, decesul unei persoane apropiate etc);
  • lipsa sprijinului emoțional al mamei, izolarea;
  • relație deficitară cu partenerul de viață;
  • privarea de somn prelungită;
  • vârsta mai mică de 20 de ani;
  • dacă sarcina nu a fost dorită;
  • dificultatea adaptării la rolul de mamă;
  • gândurile negative despre ce înseamnă a fi mamă;
  • dificultăți/probleme cu sarcini anterioare;
  • consumul de substanțe;
  • dificultăți legate de alăptare.
De asemenea, femeile care au depresie pe durata sarcinii prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu depresia postpartum. (2), (4), (5)

Semne și simptome

Tabloul simptomelor depresiei postnatale variază de la o mamă la alta, la fel și intensitatea acestora. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

Modificări la nivel emoțional

  • deprimare/tristețe excesivă, schimbări de dispoziție, crize de plâns incontrolabil;
  • sentimente de culpabilitate și inutilitate;
  • iritabilitate ridicată, furie, anxietate, atacuri de panică;
  • temeri: că nu este o mamă bună, că ar putea face rău copilului;
  • dificultăți în a stabili o legătură cu nou-născutul;

Modificări în viața de zi cu zi

  • pierderea interesului față de activitățile și lucrurile care înainte îi făceau plăcere;
  • modificări ale apetitului alimentar (mama mănâncă fie mai mult, fie mai puțin decât înainte);
  • modificări ale somnului (insomnie, dificultăți de a adormi, somnolență);
  • pierderea energiei, oboseală copleșitoare;
  • dezinteres față de copil, de familie, de prieteni;

Modificări la nivel cognitiv

  • dificultăți de concentrare, de memorie, de a lua decizii;
  • gânduri privind autovătămarea sau rănirea copilului;
  • gânduri suicidare.

De multe ori, simptomele depresiei interferează cu capacitatea mamei de a avea grijă de bebeluș. Uneori evoluează gradual, astfel că poate fi dificil pentru mamă să realizeze că are depresie. (1), (4), (5)

Din păcate, unele persoane care se confruntă cu depresia nu conștientizează sau nu vor să recunoască prezența acestei tulburări. De aceea, dacă bănuiți că cineva apropiat prezintă simptome depresive, asigurați-vă că va consulta un medic.

Tratament

Dacă stările de deprimare după naștere durează mai mult de două săptămâni, apar mai multe simptome depresive și/sau se agravează, este necesară consultarea medicului psihiatru și/sau a unui psihoterapeut.

Indiferent de severitatea simptomelor, depresia post-partum este vindecabilă cu tratamentul corespunzător. Cu cât este depistată și tratată din stadiile inițiale, cu atât recuperarea este mai rapidă. Netratată, se poate întinde pe parcursul mai multor luni și afectează capacitatea mamei de a se îngriji pe sine și pe copil.

Tratamentul depresiei postnatale, ca de altfel și al depresiei în general, constă în două opțiuni:
  • medicație antidepresivă, prescrisă de medicul psihiatru;
  • psihoterapie.

Dacă depresia este ușoară, ședințele de psihoterapie pot fi de ajuns. În cazul unei depresii moderate sau severe, tratamentul medicamentos alături de psihoterapie reprezintă opțiunea optimă. (2)

Atenție! Dacă urmați un tratament antidepresiv, discutați cu medicul care vi l-a prescris despre intenția de a rămâne însărcinată și despre continuarea medicației atunci când rămâneți însărcinată. Oprirea tratamentului din intenție proprie ar putea avea efecte negative asupra dvs și copilului. (2)

Recomandări pentru prevenirea depresiei

  • Pe durata sarcinii și după ce nașteți evitați să faceți schimbări majore în viața dvs, pentru a nu vă supune unui stres suplimentar. Dacă sunt inevitabile, căutați să aveți cât mai mult sprijin de la cei apropiați.
  • Odihniți-vă cât mai mult, profitând de somnul bebelușului pentru a dormi și dvs.
  • Nu vă suprasolicitați și nu încercați să faceți mai mult decât puteți.
  • Solicitați ajutorul partenerului și/sau al familiei pentru a vă ajuta cu cel mic și cu activitățile casnice, evitând să vă impuneți să vă ocupați singure de toate.
  • Vorbiți despre stările și sentimentele pe care le aveți în această perioadă (cu partenerul, cu prietenii apropiați, cu familia etc).
  • Țineți legătura cu alte mame pentru a vă împărtăși experiențele.
  • Grupurile de suport (online sau organizate face-to-face) pot fi utile pentru a întâlni mame care se confruntă sau au trecut prin simptome depresive după ce au născut.
  • Pe măsură ce începeți să vă obișnuiți cu bebelușul și cu noua rutină, încercați să petreceți timp afară (activitatea fizică și schimbarea decorului vă ajută să vedeți situația într-o nouă perspectivă). (2), (3)

Depresia postnatală poate afecta și tații. Mai multe despre acest subiect găsiți în acest articol.

Data actualizare: 14-10-2016 | creare: 14-10-2016 | Vizite: 9328

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Menopauza si tulburarile psihice
  • Biblioterapia - pot cărțile să vindece depresia?
  • Depresia la vârstnici
  • Aplicația Activ (by ROmedic)
    Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

    Accesează gratuit Aplicația
    Acest site foloseste cookies. Continuand navigarea va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii OK