Meningitele virale

Meningita virala este o afectiune determinata de o serie de virusi care se localizeaza la nivelul meningelui, iar ulterior pot chiar disemina in interiorul substantei cerebrale determinand encefalita. Boala evolueaza cu febra, cefalee si iritatie meningeala, anorexie, greturi si varsaturi, dureri abdominale si diaree. Tabloul clinic al afectiunii este mult mai sters decat in cazul meningitei bacteriene, neexistand acele semne de severitate. Simptomele de insotire au manifestari uneori minime, putand ingreuna diagnosticul mai ales pentru un medic neexperimentat. Daca infectia virala se localizeaza la nivelul maduvei spinarii, infectia poarta numele de mielita. Exista o crestere a incidentei infectiilor virale meningiene pe parcursul verii, reflectand predominanta sezoniera a infectiilor cu enterovirusuri si arbovirusuri. Cel mai important test pentru diagnosticarea meningitei este examinarea lichidului cefalorahidian. Meningita virala are un prognostic foarte bun, neexistand sechele neurologice sau cefalee persistenta dupa vindecare asa cum se intampla in cazul meningitei bacteriene. De multe ori spitalizarea bolnavilor nu este necesara, tratamentul fiind in mare parte simptomatic.

Virusurile cel mai des incriminate in producerea meningitelor sunt enterovirusurile, arbovirusurile, virulul HIV, virusul Herpes simplex tip 2. enterovirusurile sunt cea mai importanta cauza a meningitei virale. Exista si alte virusuri responsabile de declansarea meningitei, dar cu frecventa mai mica, acestea fiind virusul Herpes simplex tip 1, virusul meningitei coriolimfocitare si virusul urlian. Alti agenti etiologici cu implicare ocazionala in meningita virala sunt adenovirusurile, virusul gripal A si B, virusul rubeolei, rujeolei, virusul paragripal, virusul varicelo-zosterian, virusul citomegaliei si virusul Epstein-Barr. Cel putin doua treimi din meningitele virale sunt determinate de enterovirusuri. Virusul urlian trebuie luat in considerare atunci cand meningita apare in sezonul de iarna sau primavara devreme, in special la sexul masculin. Aparitia meningitei toamna tarziu sau iarna in asociere cu un istoric de contact cu soareci de casa sau excrementele acestora sugereaza o infectie cu virusul meningitei coriolimfocitare. In acest caz la acesti pacienti se intalnesc pe langa meningita si alte afectiuni de insotire ca rash cutanat, infiltrate pulmonare, parotidita, alopecie, orhita sau miopericardita. Meningita cu virusul Herpes simplex tip 2 afecteaza mai ales sexul feminin si apare in contextul unui herpes genital manifest. Un sfert dintre femeile cu herpes genital netratat pot sa prezinte in decursul vietii meningite recurente. Meningita cu virusul varicelo-zosterian trebuie luata in considerare in prezenta varicelei sau a zonei zoster asociate cu sindrom meningian. Unii din acesti pacienti, mai ales copiii, pot dezvolta un sindrom de ataxie cerebeloasa acuta. Infectia cu arbovirusuri se intalneste in lunile de vara, iar virusul este raspandit de catre insecte precum capusele.
Vaccinarea este o metoda foarte buna de prevenire a dezvoltari subsecvente a meningitei sau a altor complicatii neurologice asociate cu infectii cu virusul rujeolei, oreionului sau poliomielitei, fiind de un real folos mai ales pentru copiii de varsta mica care tind sa prezinte mai des complicatii in urma meningitei virale.

Manifestari clinice

Meningita virala nu evolueaza cu un tablou clinic sever asa cum se intampla in cazul meningitei bacteriene. Simptomele si semnele sunt asemanatoare, dar mult mai sterse. Cel mai adesea pacientul acuza cefalee moderata sau usoara, indispozitie, greturi matinale, dureri abdominale si usoara stare de confuzie. Greturile si varsaturile sunt in relatie cu afectarea neurologica, fiind tulburat controlul nervos visceral pe baza afectarii nervului vag.
La internare se constata febra, semne de iritatie meningiana, dureri musculare, varsaturi si diaree.
Starea de constienta este usor alterata, bolnavul prezentand o letargie sau o stare de somnolenta.
Anorexia este intalnita la majoritatea pacientior, fiind mai accentuata la copii.
Cefaleea din meningita virala se localizeaza caracteristic in regiunea frontala sau retroorbitala. Cefaleea este mai accentuata pe parcursul diminetii si se amelioreaza dupa varsaturi.
Multi pacienti acuza intoleranta la lumina puternica (fotofobie) si dureri ale globilor oculari la incercarea de mobilizare a acestora.

La examenul neurologic se constata semne de paralizii ale nervilor cranieni, semne si simptome neurologice de focar care pun in discutie posibilitatea afectarii parenchimului cerebral. Usoara alterare a starii de constienta sau usoare convulsii sunt evenimente obisnuite, dar o afectare mai profunda a starii de constienta precum stupoarea, confuzia marcata sau coma trebuie sa indrume medicul spre alt diagnostic decat cel de meningita virala. Redoarea cefei se intalneste la majoritatea bolnavilor, dar ea este mult mai usoara decat in situatia meningitei macteriene. Semnele de iritatie meningiana precum cele aparute la manevra Brudzinski sau Kernig sunt absente (vezi articolul “Meningita bacteriana acuta”) .