Activitățile sedentare pasive versus active și impactul asupra sănătății cognitive

Un amplu studiu de tip revizuire sistematică realizat de cercetători de la Universitatea din Queensland și publicat în Journal of Alzheimer’s Disease a analizat modul în care diferite tipuri de activități sedentare influențează funcția cognitivă la adulții de vârstă mijlocie și vârstnici. Cercetarea arată că nu timpul petrecut stând jos este esențial, ci natura activității desfășurate, cu diferențe clare între activitățile sedentare pasive și cele mental active.
Îmbătrânirea populației globale este însoțită de o creștere rapidă a prevalenței demenței, care afectează în prezent peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial. Demența reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate și dependență la vârstnici și este a șaptea cauză de mortalitate la nivel global.

Comportamentele sedentare sunt extrem de frecvente la adulții vârstnici, însă literatura științifică a tratat mult timp statul jos ca pe un comportament uniform, fără a diferenția între activități precum privitul la televizor, cititul, utilizarea computerului sau jocurile cognitive. Această abordare limitată a generat rezultate contradictorii privind relația dintre sedentarism și declinul cognitiv.

Studiul de față pornește de la ipoteza că activitățile sedentare care implică stimulare cognitivă activă pot avea efecte diferite, chiar protective, comparativ cu activitățile pasive, care solicită minim funcțiile executive.

Despre studiu

Autorii au realizat o revizuire sistematică a literaturii, analizând date provenite din opt baze de date majore (inclusiv Medline, PubMed, Scopus și PsycINFO), de la începutul înregistrărilor până în septembrie 2024.

Au fost incluse exclusiv studii observaționale cantitative care au evaluat relația dintre activități sedentare specifice și funcția cognitivă la adulți de vârstă mijlocie și vârstnici. Studiile calitative, lucrările de sinteză, rezumatele de conferință și tezele au fost excluse. Calitatea metodologică a fost evaluată utilizând instrumentul QualSyst.

În total, au fost analizate:

• 85 de studii
• 1.575.657 de participanți
• Populații din 30 de țări

Activitățile sedentare au fost clasificate în două mari categorii:

• Activități sedentare pasive: în principal privitul la televizor.
• Activități sedentare active: cititul, jocurile de cărți și puzzle-urile, utilizarea computerului, condusul și alte activități care implică procesare cognitivă, luarea de decizii și atenție susținută.

Rezultate

Activitățile sedentare pasive și declinul cognitiv

• 65% (28 de studii) au raportat o asociere negativă între timpul prelungit petrecut la televizor și funcția cognitivă.

Asocierile negative au vizat în special:

• Memoria
• Funcțiile executive
• Flexibilitatea cognitivă

Aceste rezultate sugerează că activitățile sedentare pasive pot contribui la accelerarea declinului cognitiv și pot crește riscul de boală Alzheimer.

Activitățile sedentare active și sănătatea cognitivă

În contrast, dintre cele 58 de studii care au inclus activități sedentare active:

• Doar 5 studii (8,6%) au raportat asocieri negative.

Majoritatea studiilor au evidențiat asocieri pozitive sau neutre între aceste activități și performanța cognitivă. Beneficiile au fost observate mai ales la nivelul:

• Funcțiilor executive
• Memoriei
• Flexibilității cognitive

Activitățile care implică rezolvarea de probleme, învățare continuă și luarea de decizii par să susțină rezerva cognitivă, un mecanism considerat esențial pentru menținerea funcției cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Interpretare și implicații pentru sănătatea publică

Rezultatele acestui studiu sugerează că efectele sedentarismului asupra creierului nu sunt uniforme, ci depind în mod critic de conținutul cognitiv al activității. Privitul la televizor, o activitate predominant pasivă, este asociat constant cu rezultate cognitive mai slabe, în timp ce activitățile sedentare care stimulează gândirea pot avea un rol protector.

Autorii subliniază că aceste constatări nu încurajează creșterea timpului total petrecut stând jos. Activitatea fizică rămâne esențială pentru sănătatea generală. Totuși, având în vedere că majoritatea adulților petrec inevitabil multe ore zilnic în poziție șezândă, alegerea unor activități mental active în acest timp ar putea reprezenta o strategie realistă și accesibilă pentru protejarea sănătății cognitive.

Din perspectivă de sănătate publică, mesajele ar putea evolua de la recomandarea generală „stați mai puțin” către sugestii mai nuanțate, precum „înlocuiți activitățile sedentare pasive cu unele care stimulează creierul”.

Limitări și direcții viitoare

Fiind o revizuire a studiilor observaționale, nu pot fi stabilite relații cauzale ferme. De asemenea, tipurile de activități sedentare active au fost definite diferit între studii, iar intensitatea stimulării cognitive nu a putut fi cuantificată uniform.

Autorii recomandă ca cercetările viitoare să exploreze:

• Mecanismele neurobiologice care leagă activitățile sedentare active de rezerva cognitivă.
• Intervenții experimentale care să testeze efectul înlocuirii activităților pasive cu unele active.
• Diferențele individuale legate de educație, statut socioeconomic și stil de viață.

Concluzie

Această revizuire sistematică de mari dimensiuni demonstrează că nu toate activitățile sedentare sunt egale din punct de vedere cognitiv. Activitățile pasive, precum privitul îndelungat la televizor, sunt asociate frecvent cu declin cognitiv, în timp ce activitățile sedentare care implică gândire activă, învățare și rezolvare de probleme pot susține îmbătrânirea cognitivă sănătoasă. Alegeri simple, precum cititul în locul televizorului, ar putea avea un impact semnificativ asupra sănătății creierului pe termen lung.