Adoptarea rapidă a inteligenței artificiale în asistența medicală primară ridică îngrijorări legate de siguranță

Îngrijirea medicală primară reprezintă fundamentul sistemelor de sănătate la nivel global, oferind accesibilitate, continuitate, comprehensivitate și coordonare a îngrijirilor, centrate pe persoană. Un amplu articol de tip revizuire analizează rolul actual și potențial al inteligenței artificiale în îngrijirea medicală primară, într-un context marcat de presiuni crescânde asupra sistemelor de sănătate și de accelerarea digitalizării după pandemia de COVID-19. Cercetarea evidențiază faptul că adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale poate sprijini transformarea îngrijirii primare, dar ridică și provocări majore legate de siguranță, echitate și sustenabilitate.
Importanța strategică a îngrijirii medicale primare a fost consacrată încă din Declarația de la Alma-Ata din 1978 și reafirmată prin Declarația de la Astana din 2018, fiind ulterior recunoscută ca element-cheie pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. În pofida acestui statut, îngrijirea primară se confruntă cu deficit de personal medical, epuizare profesională, finanțare insuficientă și integrare deficitară cu celelalte niveluri de îngrijire.

Pandemia de COVID-19 a amplificat aceste dificultăți, dar a accelerat simultan adoptarea tehnologiilor digitale și a consultațiilor la distanță. În acest context, progresele recente în inteligența artificială, în special apariția inteligenței artificiale generative și a modelelor lingvistice de mari dimensiuni, au deschis noi perspective pentru susținerea profesioniștilor din îngrijirea primară și pentru implicarea activă a populației în gestionarea propriei sănătăți.

Despre studiu

Cercetătorii de la Universitatea din Sydney au realizat o analiză narativă amplă a literaturii științifice, pe baza unei căutări sistematice în bazele de date MEDLINE (PubMed) și Google Scholar, efectuată în februarie 2025. Au fost incluse articole fără restricții de limbă sau perioadă de publicare, utilizând termeni standardizați și termeni liberi pentru inteligența artificială și îngrijirea medicală primară.

Selecția studiilor a urmărit să reflecte diversitatea și maturitatea aplicațiilor de inteligență artificială în îngrijirea primară, acordând prioritate meta-analizelor, revizuirilor sistematice și studiilor clinice randomizate, acolo unde acestea au fost disponibile. În absența dovezilor robuste, au fost incluse articole de tip perspectivă și rapoarte relevante pentru identificarea lacunelor de cunoaștere și a implicațiilor practice.

Aplicații ale inteligenței artificiale pentru profesioniștii din îngrijirea primară

Sprijin pentru accesul la cunoștințe clinice

Modelele lingvistice de mari dimensiuni oferă o alternativă la căutările tradiționale bazate pe cuvinte-cheie, permițând formularea de întrebări complexe în limbaj natural și obținerea unor răspunsuri sintetizate din ghiduri clinice și literatură științifică. Totuși, riscul de generare a informațiilor incorecte sau neactualizate, lipsa sensibilității la calitatea dovezilor și dificultatea explicării raționamentului intern impun utilizarea prudentă a acestor instrumente.

Reducerea sarcinii administrative

Unul dintre cele mai vizibile domenii de implementare este utilizarea scribilor digitali bazați pe inteligență artificială, capabili să transcrie și să sintetizeze consultațiile în timp real. Studiile existente arată rezultate mixte în ceea ce privește reducerea timpului de documentare, dar evidențiază o scădere a încărcării cognitive și o creștere a satisfacției profesionale în rândul medicilor de familie.

În același timp, există îngrijorări legate de degradarea calității dosarului medical, omiterea elementelor contextuale relevante pentru relația medic–pacient și riscul de automatizare excesivă, care poate afecta raționamentul clinic.

Aplicații pentru îngrijirea clinică propriu-zisă

Până în prezent, cele mai bine validate aplicații clinice ale inteligenței artificiale în îngrijirea primară sunt cele non-generative, precum analiza imaginilor pentru screeningul retinopatiei diabetice sau algoritmii de predicție bazați pe date din dosarele electronice de sănătate. Rezultatele studiilor clinice randomizate sunt însă heterogene, subliniind dificultatea transferului performanței algoritmice în beneficii reale pentru pacienți.

Inteligența artificială generativă demonstrează performanțe ridicate în scenarii simulate de raționament clinic, dar lipsesc dovezile solide din practica reală, mai ales în contextul complex al multimorbidității, determinanților sociali ai sănătății și incertitudinii clinice caracteristice îngrijirii primare.

Valorificarea rezultatelor raportate de pacienți și a experienței acestora

Inteligența artificială are potențialul de a transforma colectarea și utilizarea rezultatelor raportate de pacienți și a experiențelor acestora, atât la nivel individual, cât și populațional. Interfețele conversaționale pot facilita colectarea acestor date în limba preferată a pacientului și pot contribui la îngrijiri mai personalizate și mai echitabile.

La nivel de sistem, analiza automată a feedback-ului pacienților poate identifica probleme legate de accesibilitate, comunicare și coordonare a îngrijirilor, sprijinind inițiativele de îmbunătățire a calității serviciilor.

Inteligența artificială orientată către populație

Instrumentele de inteligență artificială destinate direct populației pot democratiza accesul la informații medicale și pot sprijini autogestionarea bolilor cronice, schimbarea comportamentelor de viață și luarea deciziilor informate. Cu toate acestea, utilizarea pe scară largă a aplicațiilor de tip verificator de simptome și a altor soluții fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative de subtriere și supratriaj.

Capacitatea acestor sisteme de a genera răspunsuri convingătoare, dar incorecte, crește riscul de supraîncredere, subliniind necesitatea alfabetizării digitale în sănătate și a unor mecanisme clare de reglementare.

Echitate și determinanți sociali

Inteligența artificială poate reduce sau amplifica inechitățile în sănătate. Algoritmii antrenați pe seturi de date nereprezentative pot perpetua discriminări structurale, afectând grupurile deja vulnerabile. Studiul subliniază importanța evaluării performanței algoritmilor în subgrupuri populaționale și a alinierii acestora cu experiențele și rezultatele raportate de pacienți, nu doar cu deciziile clinice istorice.

Sănătatea planetară

Un aspect rar discutat, dar esențial, este impactul ecologic al inteligenței artificiale. Consumul ridicat de energie și apă al centrelor de date contribuie la amprenta de carbon globală. Paradoxal, prin prevenție, reducerea medicalizării excesive și facilitarea îngrijirii locale sau virtuale, îngrijirea primară susținută de inteligență artificială poate deveni un aliat al sustenabilității.

Implicații pentru cercetare, politici și practică

Implementarea inteligenței artificiale în îngrijirea primară avansează mai rapid decât evaluarea și reglementarea sa. Autorii subliniază necesitatea unor cadre de reglementare adaptative, a monitorizării continue după implementare și a formării profesioniștilor pentru a preveni erorile legate de automatizare și supraîncredere.

De asemenea, este esențială educarea populației pentru a utiliza în mod critic și informat instrumentele de inteligență artificială în sănătate, în special în contexte cu acces limitat la îngrijiri medicale.

Concluzii

Convergența dintre nevoia globală de transformare a îngrijirii primare și avansul rapid al inteligenței artificiale creează o oportunitate unică de regândire a modului în care sunt furnizate serviciile medicale. Inteligența artificială poate sprijini profesioniștii din îngrijirea primară, poate îmbunătăți experiența pacienților și poate contribui la prevenție și echitate, dar nu poate substitui reformele structurale necesare sistemelor de sănătate. Valorificarea responsabilă a acestor tehnologii, cu accent pe siguranță, echitate și sustenabilitate, este esențială pentru a asigura beneficii reale și durabile pentru sănătatea populației.