Ajutorul oferit altora încetinește declinul cognitiv la adulții în vârstă
Autor: Airinei Camelia

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Texas, Austin È™i Universitatea din Massachusetts Boston, publicat recent în revista Social Science & Medicine, aduce dovezi importante privind impactul comportamentelor prosociale asupra sănătății cognitive. Studiul, finanÈ›at de Institutul NaÈ›ional pentru Îmbătrânire È™i Institutul NaÈ›ional Eunice Kennedy Shriver pentru Sănătatea Copilului È™i Dezvoltare Umană, demonstrează că implicarea regulată în activități de ajutor oferit altora poate încetini semnificativ declinul cognitiv la persoanele de vârstă mijlocie È™i vârstnice.
Declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind asociat cu un risc crescut de demență È™i scăderea calității vieÈ›ii. Literatura È™tiinÈ›ifică a evidenÈ›iat deja că interacÈ›iunile sociale semnificative pot avea un rol protector asupra sănătății mintale È™i cognitive. TotuÈ™i, puÈ›ine cercetări au investigat simultan efectele voluntariatului formal È™i ale ajutorului informal în cadrul relaÈ›iilor personale, asupra funcÈ›iei cognitive în timp.
Despre studiu
Analiza s-a bazat pe date longitudinale colectate în cadrul Studiului privind sănătatea È™i pensionarea, un studiu reprezentativ la nivel naÈ›ional în Statele Unite, desfășurat în perioada 1998–2020, cu un eÈ™antion de 31.303 de adulÈ›i cu vârsta peste 51 de ani.
Metodologie
- S-au utilizat modele efecte fixe asimetrice într-un cadru multilevel pentru a analiza modul în care schimbările intraindividuale în implicarea în comportamente de ajutor influenÈ›ează traiectoriile cognitive.
- S-au luat în considerare două tipuri de comportamente:
- Voluntariat formal – implicare în activități organizate, planificate.
- Ajutor informal – sprijin oferit prietenilor, vecinilor sau rudelor din afara gospodăriei, precum transport la consultaÈ›ii medicale, îngrijirea copiilor, grădinărit sau asistență administrativă.
- S-a controlat pentru factori precum venitul, nivelul educațional, starea fizică și psihică.
Obiectiv
Scopul principal a fost investigarea modului în care tranziÈ›ia în È™i din roluri de ajutor È™i nivelul de angajament temporal influenÈ›ează funcÈ›ia cognitivă la vârsta a treia.
Rezultate
- Atât voluntariatul formal cât È™i ajutorul informal au fost asociate cu un nivel cognitiv mai ridicat È™i cu o încetinire a declinului cognitiv.
- ParticipanÈ›ii care dedicau în mod regulat între 2 È™i 4 ore pe săptămână ajutorării altora au prezentat beneficii cognitive constante.
- Aceste beneficii au fost cumulative în timp, consolidându-se cu cât comportamentul de ajutor era menÈ›inut pe termen lung.
- Renunțarea completă la activități de ajutor a fost asociată cu funcție cognitivă mai slabă.
- Rezultatele au fost similare indiferent de forma ajutorului – beneficiile cognitive au fost comparabile între voluntariatul formal È™i ajutorul informal, deÈ™i acesta din urmă este deseori subapreciat.
Perspective suplimentare
Un alt studiu recent condus de aceeaÈ™i echipă a arătat că voluntariatul are capacitatea de a atenua efectele negative ale stresului cronic asupra inflamaÈ›iei sistemice – o cale biologică importantă în declinul cognitiv È™i demență. Efectul a fost mai pronunÈ›at la persoanele cu niveluri ridicate de inflamaÈ›ie.
Concluzii și implicații
Comportamentele prosociale – fie ele formale sau informale – reprezintă factori modificabili de stil de viață cu potenÈ›ial real de a proteja sănătatea cognitivă în procesul de îmbătrânire. Integrarea ajutorului în viaÈ›a de zi cu zi poate deveni o strategie de sănătate publică în contextul unei populaÈ›ii în curs de îmbătrânire È™i al preocupărilor crescânde legate de izolare È™i declin cognitiv.
„Actele cotidiene de sprijin – fie organizate, fie personale – pot avea un impact cognitiv de durată”, a subliniat Sae Hwang Han, profesor la Universitatea din Texas. Acesta atrage atenÈ›ia asupra faptului că persoanele vârstnice, chiar È™i cu sănătate suboptimă, pot beneficia în mod special de oportunități de a ajuta.
Idei principale ale studiului
- Comportamentele prosociale pot încetini declinul cognitiv legat de vârstă.
- Atât voluntariatul formal cât È™i ajutorul informal sunt benefice cognitiv.
- Un angajament moderat (2–4 ore/săptămână) este suficient pentru efecte semnificative.
- Menținerea implicării pe termen lung este asociată cu beneficii cumulative.
- Oprirea completă a comportamentelor de ajutor este asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv.
Image by freepik on Freepik
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Cum influențează statusul cardiometabolic riscul de demență la persoanele în vârstă
- Dinamica variabilității cognitive în funcție de vârstă și baza genetică (studiu de cohortă)
- Supraviețuirea după diagnosticul de boală Alzheimer în sindromul Down: rolul epilepsiei tardive și al mediului de îngrijire
- Știința îmbătrânirii abordată în cadrul unui nou studiu
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni