Ajutorul oferit altora încetinește declinul cognitiv la adulții în vârstă

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Texas, Austin și Universitatea din Massachusetts Boston, publicat recent în revista Social Science & Medicine, aduce dovezi importante privind impactul comportamentelor prosociale asupra sănătății cognitive. Studiul, finanțat de Institutul Național pentru Îmbătrânire și Institutul Național Eunice Kennedy Shriver pentru Sănătatea Copilului și Dezvoltare Umană, demonstrează că implicarea regulată în activități de ajutor oferit altora poate încetini semnificativ declinul cognitiv la persoanele de vârstă mijlocie și vârstnice.
Declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, fiind asociat cu un risc crescut de demență și scăderea calității vieții. Literatura științifică a evidențiat deja că interacțiunile sociale semnificative pot avea un rol protector asupra sănătății mintale și cognitive. Totuși, puține cercetări au investigat simultan efectele voluntariatului formal și ale ajutorului informal în cadrul relațiilor personale, asupra funcției cognitive în timp.

Despre studiu

Analiza s-a bazat pe date longitudinale colectate în cadrul Studiului privind sănătatea și pensionarea, un studiu reprezentativ la nivel național în Statele Unite, desfășurat în perioada 1998–2020, cu un eșantion de 31.303 de adulți cu vârsta peste 51 de ani.

Metodologie

• S-au utilizat modele efecte fixe asimetrice într-un cadru multilevel pentru a analiza modul în care schimbările intraindividuale în implicarea în comportamente de ajutor influențează traiectoriile cognitive.
• S-au luat în considerare două tipuri de comportamente:
  • Voluntariat formal – implicare în activități organizate, planificate.
  • Ajutor informal – sprijin oferit prietenilor, vecinilor sau rudelor din afara gospodăriei, precum transport la consultații medicale, îngrijirea copiilor, grădinărit sau asistență administrativă.
• S-a controlat pentru factori precum venitul, nivelul educațional, starea fizică și psihică.

Obiectiv

Scopul principal a fost investigarea modului în care tranziția în și din roluri de ajutor și nivelul de angajament temporal influențează funcția cognitivă la vârsta a treia.

Rezultate

• Atât voluntariatul formal cât și ajutorul informal au fost asociate cu un nivel cognitiv mai ridicat și cu o încetinire a declinului cognitiv.
• Participanții care dedicau în mod regulat între 2 și 4 ore pe săptămână ajutorării altora au prezentat beneficii cognitive constante.
• Aceste beneficii au fost cumulative în timp, consolidându-se cu cât comportamentul de ajutor era menținut pe termen lung.
• Renunțarea completă la activități de ajutor a fost asociată cu funcție cognitivă mai slabă.
• Rezultatele au fost similare indiferent de forma ajutorului – beneficiile cognitive au fost comparabile între voluntariatul formal și ajutorul informal, deși acesta din urmă este deseori subapreciat.

Perspective suplimentare

Un alt studiu recent condus de aceeași echipă a arătat că voluntariatul are capacitatea de a atenua efectele negative ale stresului cronic asupra inflamației sistemice – o cale biologică importantă în declinul cognitiv și demență. Efectul a fost mai pronunțat la persoanele cu niveluri ridicate de inflamație.

Concluzii și implicații

Comportamentele prosociale – fie ele formale sau informale – reprezintă factori modificabili de stil de viață cu potențial real de a proteja sănătatea cognitivă în procesul de îmbătrânire. Integrarea ajutorului în viața de zi cu zi poate deveni o strategie de sănătate publică în contextul unei populații în curs de îmbătrânire și al preocupărilor crescânde legate de izolare și declin cognitiv.

„Actele cotidiene de sprijin – fie organizate, fie personale – pot avea un impact cognitiv de durată”, a subliniat Sae Hwang Han, profesor la Universitatea din Texas. Acesta atrage atenția asupra faptului că persoanele vârstnice, chiar și cu sănătate suboptimă, pot beneficia în mod special de oportunități de a ajuta.

Idei principale ale studiului

• Comportamentele prosociale pot încetini declinul cognitiv legat de vârstă.
• Atât voluntariatul formal cât și ajutorul informal sunt benefice cognitiv.
• Un angajament moderat (2–4 ore/săptămână) este suficient pentru efecte semnificative.
• Menținerea implicării pe termen lung este asociată cu beneficii cumulative.
• Oprirea completă a comportamentelor de ajutor este asociată cu un risc mai mare de declin cognitiv.