Amabilitatea în copilărie prezice obiceiuri alimentare sănătoase la adolescență

Prosocialitatea în copilărie – comportamente de ajutorare, cooperare și bunătate – este considerată tot mai mult o prioritate de sănătate publică. Studiul publicat în American Journal of Preventive Medicine, preînregistrat și bazat pe urmărire longitudinală, evaluează dacă prosocialitatea timpurie anticipează obiceiuri alimentare sănătoase în adolescență, în special consumul zilnic susținut de fructe și legume.
Literatura sugerează că legăturile sociale și funcționarea psihologică pozitivă (stare de spirit, sens, competență, gestionarea stresului) pot ghida deciziile legate de sănătate. Totuși, puține studii longitudinale au testat dacă prosocialitatea în copilărie se traduce în alegeri alimentare favorabile ani mai târziu.

Despre studiu

Eșantion și design

Datele provin din Millennium Cohort Study (Regatul Unit), reprezentativă național, cu evaluări de la naștere până la 17 ani (2000–2019). Analiza a inclus 6.265 participanți cu date la 14 și 17 ani și fără frați înscriși în cohortă.

Măsuri

• Prosocialitate la 5, 7 și 11 ani raportată de părinți (subscala de 5 itemi din chestionarul Strengths and Difficulties; scor 0–10; α=0,65–0,68). Pentru analize: scor standardizat și categorii pe quartile.
• Consum zilnic de fructe și legume la 14 și 17 ani (auto-raportat): definiție pragmatică a porției, fără a include sucuri. Consumul susținut = cel puțin 2 porții de fructe și 2 porții de legume atât la 14, cât și la 17 ani.
• Covariabile (raportați la 5 ani): sex, rasă/etnie, venit gospodărie, statut marital al părinților, nivel educațional parental, probleme emoționale ale copilului, abilitate verbală, consum zilnic de fructe la 5 ani.

Analiză statistică

S-au folosit modele Poisson pentru rezultate cu prevalență peste 10%, cu ajustări secvențiale: Model 1 (sex), Model 2 (+ factori socio-demografici), Model 3 (+ probleme emoționale și abilitate verbală), Model 4 (+ consum de fructe la 5 ani). Analize secundare au evaluat separat rezultatele la 14 și 17 ani, respectiv expunerea la 7 și 11 ani.

Rezultate

Caracteristici ale eșantionului

• Scorul mediu de prosocialitate la 5 ani: 8,48 (DS=1,58), crescând ușor până la 8,90 la 11 ani; corelație intraclase 0,43.
• Doar 11,8% au menținut consum zilnic sănătos și susținut de fructe și legume între 14 și 17 ani.

Prosocialitatea la 5 ani și consumul susținut în adolescență

• Tendință liniară (per 1 abatere standard) în modelul complet ajustat: raport de prevalență 1,14 (interval de încredere 95%: 1,02–1,27) pentru fructe + legume susținute.
• Comparativ cu quartila „scăzută”, categoria de prosocialitate înaltă a prezentat raport de prevalență 1,38 (1,06–1,78) pentru consum susținut de fructe + legume.
• Asocieri pentru fructe și legume analizate separat au fost vizibile în modele minimale, dar nu au rămas semnificative în modelul complet.

Vârsta la măsurarea prosocialității și momentul rezultatului

• Asocierile au fost comparabile pentru prosocialitatea măsurată la 7 ani (tendință liniară 1,12; 1,03–1,23) și la 11 ani (tendință liniară 1,13; 1,03–1,24) cu consumul susținut în adolescență.
• Analizele pe momente: la 14 ani rezultatele au fost în majoritate nule, iar la 17 ani asocierile au fost mai robuste, dar mici ca magnitudine.

Interpretare

Mesaj central: Copiii mai prosociali au o probabilitate mai mare de a menține în adolescență un consum zilnic adecvat de fructe și legume. Efectele, deși modeste, sunt consistente între vârstele de 5, 7 și 11 ani și mai vizibile la 17 ani, când autonomia în alegerile alimentare este mai mare.

Mecanismele probabile includ resursele psihosociale acumulate (relații sociale, autoeficacitate, reglare emoțională) care pot susține decizii sănătoase pe termen lung.

Implicații

• Prosocialitatea este modificabilă: programe școlare și comunitare orientate pe bunătate, cooperare, voluntariat pot avea co-beneficii pentru sănătate (alimentare, cardio-metabolice).
• Modelare „bazată pe active”: abordările centrate pe resursele tinerilor (nu doar pe deficite) pot consolida obiceiuri sănătoase în fereastra de tranziție spre autonomie.

Concluzii

• Prosocialitatea timpurie se leagă de menținerea unui consum zilnic sănătos de fructe și legume în adolescență.
• Intervențiile care cultivă bunătatea și cooperarea în copilărie ar putea sprijini promovarea sănătății la scară populațională.
• Rezultatele justifică studii intervenționale și rafinarea măsurilor multidimensionale ale prosocialității.