Imaginile din natură de pe Instagram, un potențial instrument digital pentru îmbunătățirea stării de bine și a comportamentelor prosociale

Platforma Instagram, care a depășit 2 miliarde de utilizatori în 2023, este adesea criticată pentru efectele sale negative asupra sănătății mintale, fiind asociată cu depresia, singurătatea și imaginea corporală distorsionată. Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că impactul rețelei sociale depinde de tipul de conținut urmărit. 
Studiul publicat în 2025 în revista Psychiatry International a examinat dacă vizualizarea imaginilor de natură pe Instagram poate avea efecte benefice asupra stării de bine, sănătății mintale și comportamentelor de ajutorare. Autorii au testat ipoteza conform căreia o simplă expunere la conținut natural, chiar și în mediul online, poate genera efecte similare cu cele observate în contactul direct cu natura.

Context teoretic

Teoria Reducerii Stresului (Stress Reduction Theory – SRT) susține că mediile naturale, percepute ca neamenințătoare, induc relaxare și calmează răspunsurile de stres. În contrast, mediile urbane aglomerate pot provoca senzații de disconfort, zgomot mental și stres perceput. În acest cadru teoretic, experiențele de natură nu trebuie să fie autentice pentru a fi benefice - expunerea vizuală la imagini cu natură poate genera efecte similare prin reducerea stimulării urbane negative și prin activarea unui sentiment de liniște.

Literatura științifică a demonstrat constant că interacțiunea cu mediile naturale - fie fizic, fie virtual - duce la creșterea afectului pozitiv, reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății mintale. De asemenea, cercetările în domeniul psihologiei ecologice au evidențiat legătura dintre expunerea la natură și creșterea conectivității cu mediul natural, un sentiment psihologic de apartenență la ecosistemul din jur.

Despre studiu

Metodologie

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 103 participanți (vârsta medie = 21,9 ani), toți utilizatori activi de Instagram, recrutați dintr-o universitate din Regatul Unit. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în două condiții experimentale:

• Grupul experimental – participanții au vizualizat timp de două minute imagini asociate hashtagului #naturephotography;
• Grupul de control – participanții au vizualizat imagini asociate hashtagului #bookshelves, considerate neutre din punct de vedere emoțional.

După vizualizare, participanții au completat o serie de scale psihometrice:

• Positive and Negative Affect Schedule (PANAS) – pentru evaluarea afectului pozitiv și negativ;
• Short Warwick Edinburgh Mental Wellbeing Scale (SWEMWS) – pentru măsurarea stării de bine;
• Connectedness to Nature Scale (CNS) – pentru evaluarea sentimentului de conectare cu natura;
• O măsură comportamentală de altruism, bazată pe disponibilitatea de a participa voluntar la alte studii fără compensație.

Ipoteze

• H1: Vizualizarea imaginilor de natură va crește starea de bine și afectul pozitiv comparativ cu condiția de control.
• H2: Efectele pozitive vor fi mediate de creșterea sentimentului de conectare cu natura.
• H3: Expunerea la natură va crește comportamentele de ajutorare (altruism).

Rezultate

Analiza statistică (MANOVA) a evidențiat un efect general semnificativ al condiției experimentale (Pillai’s Trace: F(4,97)=3,64, p=0,008, d=0,77). Participanții care au vizualizat imagini de natură au raportat:

• O creștere semnificativă a afectului pozitiv (F(1,102)=9,03, p=0,003, d=0,59);
• Fără diferențe semnificative pentru afectul negativ și bunăstarea generală (p>0,05);
• Tendință spre creșterea comportamentului altruist (F(1,100)=2,93, p=0,09).

Analizele de mediere au arătat că conectivitatea cu natura a jucat un rol intermediar în efectele observate:

• Conectarea cu natura a mediat creșterea afectului pozitiv (B = −0,14, CI95% [−0,68, −0,06]);
• Conectarea cu natura a mediat și îmbunătățirea stării de bine (B = −0,12, CI95% [−0,24, −0,02]);
• Nu s-au observat efecte mediate pentru afectul negativ sau altruism.

În ansamblu, vizualizarea imaginilor de natură a produs o îmbunătățire a dispoziției și o creștere a conectivității psihologice cu mediul natural, chiar și în absența contactului real cu natura.

Interpretare

Rezultatele confirmă ipotezele teoriei SRT și extind aplicabilitatea acesteia în mediul digital: expunerea vizuală la natură online poate reduce stresul și crește starea de bine. Efectul de mediere prin conectarea la natură sugerează că percepția subiectivă de apartenență la mediu este un mecanism psihologic cheie.

De asemenea, studiul oferă o perspectivă aplicată pentru utilizarea rețelelor sociale în scop terapeutic. Navigarea conștientă și direcționată, prin hashtaguri precum #naturephotography, poate deveni o formă de igienă digitală pozitivă - o modalitate de a transforma platforme adesea asociate cu anxietatea într-un spațiu benefic pentru sănătatea mintală.

Limitări și direcții viitoare

Autorii recunosc câteva limitări:

• Utilizarea unui eșantion universitar predominant tânăr și feminin limitează generalizarea rezultatelor.
• Măsura de altruism poate fi influențată de suspiciunea participanților privind scopul real al sarcinii.
• Durata scurtă a expunerii (2 minute) nu permite evaluarea sustenabilității efectelor pozitive.

În studiile viitoare, se propune:

• Crearea unui cont dedicat de natură gestionat de specialiști în sănătate mintală pentru a oferi conținut validat;
• Analiza conținutului video (Reels), care oferă o stimulare multisenzorială mai bogată;
• Extinderea eșantionului la grupuri diverse din punct de vedere cultural și demografic.

Concluzii

Studiul oferă dovezi că expunerea la imagini de natură pe Instagram poate avea beneficii psihologice reale. Creșterea afectului pozitiv și a conectivității cu mediul natural demonstrează potențialul utilizării conținutului digital pentru promovarea sănătății mintale.

Aceste rezultate extind granițele Teoriei Reducerii Stresului și propun o nouă formă de intervenție digitală, accesibilă, scalabilă și integrabilă în educația pentru literacy digital. Într-o epocă în care expunerea la natură reală este limitată pentru mulți indivizi, natura virtuală ar putea deveni un instrument practic de îmbunătățire a stării de bine și a comportamentului prosocial.