Anxietatea dentară

Anxietatea dentară

©

Autor:

Anxietatea dentară
Anxietatea dentară – este o reacÈ›ie la un pericol necunoscut. Anxietatea este o problemă obiÈ™nuită È™i majoritatea oamenilor sunt încercaÈ›i de acest sentiment în special când È™tiu că vor avea de-a face cu o experiență nouă, necunoscută.

Frica de stomatologie- reprezintă o reacÈ›ie la un pericol cunoscut È™i se manifestă atunci când persoana se confruntă cu stimulul amenințător (un procedeu stomatologic, un instrument stomatologic sau un anumit medic dentist).

Fobia dentară (dentofobia) - are la bază frica, doar că aceasta este mult mai puternică, iar reacÈ›ia se poate produce fără a se confrunta cu stimulul fizic, ci chiar la gândul/ amintirea acelui procedeu/ lucru / situaÈ›ie. Această problemă determină refuzul total al persoanei de a intra în contact cu medicul dentist sau orice obiect/situaÈ›ie ce îl include. Fobia este de fapt o frică intensă, o spaimă necontrolată, ce poate cauza atacuri de panică.

Anxietatea dentară este diferită de fobia dentară

Majoritatea persoanelor pot trăi cu anxietatea legată de vizita stomatologică È™i să înfrunte această neliniÈ™te. Însă pentru cei care suferă de fobie dentară, această vizită devine terifiantă, înspăimântătoare, È™i vor face orice pentru a evita programarea la medicul dentist (vor suporta chiar È™i durerea provocată de afecÈ›iuni ale dinÈ›ilor, gingiilor, chiar vor evita restaurarea dinÈ›ilor fracturaÈ›i sau inestetici).

Efecte asupra stării generale de sănătate

Persoanele ce suferă de fobie dentară au o stare precară a sănătății în general, È™i chiar manifestă expectanÈ›e minime de la viață. Studii au aratăt că igiena orală precară poate fi asociată cu afecÈ›iuni ale inimii sau plămânilor. Ei manifestă chiar È™i o limită scăzută în ceea ce priveÈ™te durerea, È™i de aceea în diverse tratamente necesită anestezice adiÈ›ionale sau ale medicaÈ›ii, mai puternice, pentru calmarea durerii.
Pe lângă acestea, sănătatea dentară este grav afectată: gingii inflamate, boli parodontale, probleme endodontice compromiÈ›ând chiar È™i alimentaÈ›ia corespunzătoare (incapacitatea de a mesteca sau ingera corespunzător, de a digera anumite alimente).
Lipsa de încredere în sine È™i nesiguranÈ›a cauzate de un zâmbet neatrăgător sau respiraÈ›ie urât mirositoare pot limita È™i afecta grav mediul social sau de lucru.

Cauze ale anxietății dentare

  • ExperienÈ›e anterioare neplăcute- atitudine batjocuritoare, umilință, durere excesivă, forÈ›are.
  • InfluenÈ›ele din mediile foarte apropiate (familie) - putem prelua stările sau nervozitatea celor foarte apropiaÈ›i nouă (copii, părinÈ›i).
  • ExperienÈ›e / istorisiri neplăcute ale altora – care creează o stare empatică cu persoana respectivă, provocând neliniÈ™te È™i nervozitate.
  • Jena È™i frica unor critici dure la adresa unei igiene orale necorespunzătoare- medicul nu are dreptul să facă afirmaÈ›ii jignitoare la adresa pacientului, ci trebuie să se concentreze pe găsirea unei soluÈ›ii adecvate pentru acesta.
  • Un medic dentist ce nu manifestă empatie – poate avea o atitudine nepăsătoare, batjocuritoare sau chiar umilitoare la adresa pacientului.
  • Incapacitatea de a-È™i menÈ›ine controlul pe scaunul stomatologic – din cauza incapacității de a accepta faptul că medicul dentist este stapân pe situaÈ›ie (el este cel care oferă instrucÈ›iuni, sfaturi È™i ia decizii, etc.).
  • Instrumentarul stomatologic - cele mai multe persoane sunt terifiate de freză (deÈ™i pacientul se află sub efectul unei anestezii locale, iar procedura nu este dureroasă). În acest caz, există alternativa tratamentelor cu laser.
  • Durerea fizică provocată de anumite proceduri stomatologice (în special în trecut) - acum există metode avansate de tratament, ce elimină durerea.
  • Sentimentul de neajutorare din timpul consultaÈ›iei, gândul ca nu pot controla evenimentele, procesele È™i nu pot prezice ce se va întâmpla în etapa următoare îi face să se simtă neajutoraÈ›i È™i nervoÈ™i.
  • Factori exteriori - cum ar fi publicitatea negativă / aluzii negative la TV, reclame, ziare, filme.
  • Un simÈ› al depersonalizării proceselor dentare (barierele fizice impuse de utilizarea unui echipament de protecÈ›ie adecvat, mănuÈ™i, măști).
  • O frică generală de necunoscut.

Cum poate elimina medicul dentist durerea și disconfortul?

În cazul în care această anxietate dentară se datorează fricii de durere sau a unor procedee stomatologice ce pot crea disconfort, probabil cea mai recentă vizită stomatologică a avut loc acum câÈ›iva ani, È™i trebuie să È™tiÈ›i că acest domeniu al stomatologiei (dentistica) a evoluat mult în ultimii ani, iar medicii dentiÈ™ti moderni pot opera diverse proceduri È™i intervenÈ›ii cu durere minimă sau chiar inexistentă. Reducerea durerii, până la eliminarea acesteia, se poate realiza cu ajutorul:

  • Anesteziilor locale – ce fac zona de intervenÈ›ie să fie amorÈ›ită È™i insensibilă la durere (acestea blochează nervul răspunzator de transmiterea senzaÈ›iei de durere).
  • Anesteziilor de suprafață – acestea minimalizează simÈ›urile, astfel încât să reducă disconfortul creat de un tratament gingival minor. Există în prezent o serie de benzi adezive ce sunt lipite de gingie, eliberând astfel anestezicul în È›esut, pentru a permite aplicarea tratamentului.
  • Administrarea unor medicaÈ›ii împotriva anxietății de către medicul dentist.
  • Folosirea unor relaxanÈ›i (exemplu: doze stabilite de gaz ilariant prin masca de oxigen).
  • Folosirea unei aparaturi moderne - ce oferă precizie, stabilitate, încredere È™i realizează procedurile repede È™i eficient cu un minim disconfort.
  • Folosirea unor tehnici moderne: acupunctura, psiho-terapia, hipnoza, etc.
  • Sedarea conÈ™tientă È™i anestezia generală - sunt două tipuri de sedare utilizate în general pentru intervenÈ›ii È™i proceduri mai complicate; diferenÈ›a dintre cele două este stadiul de conÈ™tiență al pacientului, incapabil de a respira sau inghiÈ›i singur în cazul anesteziei generale.

Simptome ce dezvăluie o anxietate dentară:

  • SunteÈ›i tensionat sau nu puteÈ›i dormi în noaptea precedentă consultaÈ›iei stomatologice.
  • ManifestaÈ›i o nervozitate crescută atunci când vă aflaÈ›i în sala de aÈ™teptare.
  • SimÈ›iÈ›i o panică necontrolată È™i izbucniÈ›i în plâns atunci când vă gândiÈ›i la medicul stomatolog. Chiar È™i instrumentarul dentar sau echipamentul alb al personalului de lucru vă creÈ™te tensiunea, nervozitatea.
  • Gândul la o vizită stoamtologică vă face să vă simÈ›iÈ›i în mod fizic bolnav.
  • Vă simÈ›iÈ›i panicat/ă sau aveÈ›i dificultăți în a respira atunci când obiecte din intrumentarul stomatologic vă sunt plasate în cavitatea bucală în timpul consultaÈ›iei/ tratamentului.

În aceste cazuri trebuie să comunicaÈ›i medicului dumneavoastră dentist grijile, disconfortul È™i fricile pe care le aveÈ›i pentru a putea adapta metoda de tratament È™i modul de abordare a consultaÈ›iei/tratamentului sau, în cazuri grave, să vă recomande un tratament de specialitate pentru anxietate.

Tratarea anxietății dentare

Primul pas în tratarea acestei probleme este conÈ™tientizarea È™i recunoaÈ™terea ei.
Apoi, trebuie să disociaÈ›i cuvântul durere de orice È›ine de domeniul stomatologic. MulÈ›i pacienÈ›i sunt uimiÈ›i de cât de nedureroase È™i uÈ™oare sunt unele tratamente stomatologice, grijile È™i frica fiind nejustificate.

Medici dentiÈ™ti cu o pregătire profesioanală corespunzătoare, au cunoÈ™tinÈ›e È™i abilități de a trata È™i pacienÈ›ii anxiosi, făcând ca experienÈ›a lor stomatologică să fie una plăcută.
Anxietatea dentară reprezintă un comportament învățat, È™i deci poate fi reversibil cu ajutorul unor tratamente cognitive (restructurare cognitivă È™i ghidarea imaginaÈ›iei) È™i de comportament (respiraÈ›ie din diafragmă È™i relaxarea progresivă a muÈ™chilor).

În cazul copiilor, cheia succesului este menÈ›inerea unui control stomatologic periodic (6 luni) nu doar pentru a menÈ›ine igiena dentară, ci È™i pentru a construi un anumit nivel de încredere în medicul dentist. Este recomandat ca părinÈ›ii să ducă copilul la dentist începând chiar cu intervalul de vârstă 6- 12 luni.
Abordarea vizitei stomatologice față de copii trebuie să se facă într-o manieră pozitivă, prin care ei să perceapă un prieten în medicul dentist, ce îi ajută să îÈ™i păstreze dinÈ›iÈ™orii sănătoÈ™i. ÎncercaÈ›i să expuneÈ›i această vizită precum o călătorie aventuroasă, în care copilul va fi erou într-o misiune secretă pentru a ataca inamicii dinÈ›iÈ™orilor (bacteriile, cariile). Dacă sunteÈ›i o persoană anxioasă nu transmiteÈ›i aceste sentimente copilului.
O altă opÈ›iune pentru a trata un copil de această anxietate este de a căuta un medic dentist pediatru. AceÈ™tia beneficiază de pregatire specială în tratarea copiilor È™i le oferă siguranÈ›a È™i confortul necesare pentru desfășurarea controalelor È™i procedurilor stomatologice.

Iată care sunt câteva metode prin care vă puteÈ›i reduce/ elimina anxietatea dentară:

1. Dezvoltarea unui autocontrol sporit
Explicarea și clarificarea tuturor procedurilor ce urmează a vă fi aplicate de către medicul dentist este dreptul dvs. ca pacient și vă ajută să eliminați eventualele preocupări, griji.
MenÈ›ionaÈ›i medicului cât tratament puteÈ›i suporta într-o singură È™edință.
StabiliÈ›i un sistem bazat pe semne, care să vă permită să întrerupeÈ›i procedura oricând (de ex. ridicarea mâinii).

2. Nu vă simțiți jenat/ă
Progresele efectuate în domeniul stomatologiei È™i al sănătății dentare vă pot oferi speranÈ›e pentru o nouă estetică dentară È™i pentru tratarea cu succes a multor probleme dentare.

3. Tehnici de relaxare
Dacă vă simÈ›iÈ›i tensionat/ă în scaunul stomatologic puteÈ›i încerca o metodă de relaxare a corpului. Un trup relaxat promovează o minte limpede È™i relaxată. Creierul uman nu poate procesa aceste două sentimente simultan: relaxarea trupului È™i anxietatea minÈ›ii. (exemple: metoda respiraÈ›iei din diafragmă, relaxarea progresivă a muÈ™chilor, È™i alte tehnici, utilizate în principal în cadrul practicării yoga).

4. Distragerea atenției

Puteți utiliza un dispozitiv cu căști pentru a asculta muzică sau a viziona mini filmulețe.

5. Predictibilitate în controlul durerii
Dentistica modernă deÈ›ine în prezent numeroase tehnologii în ceea ce priveÈ™te administrarea anestezicelor locale pentru a bloca senzaÈ›iile de durere. Însă există anumite variaÈ›ii de la caz la caz în ceea ce priveÈ™te cantitatea de administrare a anestezicului sau alte tehnici individualizate pentru a determina È™i realiza anestezia corespunzătoare, în funcÈ›ie de pacient (aparate computerizate ce standardizează procesul de anesteziere, pentru o mai multă precizie).

În cazul în care suferiÈ›i de anxietate dentară, iată câteva sfaturi recomandate de asociaÈ›iile medicilor stomatologi, în vederea calmării:
  • AlegeÈ›i un medic dentist în care aveÈ›i încredere.
  • ProgramaÈ›i vizita stomatologică pentru un moment în care È™tiÈ›i că nu sunteÈ›i irascibil, grăbit (cum ar fi seara sau în weekend).
  • Dacă sunteÈ›i deranjat de sunetul aparatelor sau intrumentelor stomatologice, utilizaÈ›i un dispozitiv cu căști, pentru a asculta muzică.
  • FolosiÈ›i-vă creativitatea È™i imaginaÈ›i-vă într-un loc relaxant È™i plăcut.
  • Comunicarea este cheia necesară. ÎmpărtășiÈ›i fricile È™i grijile dumneavostră legate de tratament cu medicul dentist. Acesta vă poate explica È™i ajuta să eliminaÈ›i aceste gânduri negative.

Data actualizare: 03-12-2013 | creare: 17-06-2009 | Vizite: 11409
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum