Ascultarea muzicii preferate activează sistemul opioid al creierului

Plăcerea estetică oferită de muzică este un fenomen universal, dar mecanismele neurobiologice care stau la baza acestei experiențe au fost, până recent, insuficient înțelese. Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători din Finlanda aduce primele dovezi directe, prin imagistică PET combinată cu fMRI, că muzica plăcută activează sistemul receptorilor μ-opioizi (MOR) din creier – același sistem responsabil de procesarea plăcerii asociate recompenselor biologice fundamentale precum mâncarea și contactul social.
Recompensele biologice precum hrana sau contactul sexual declanșează reacții hedonic-motivaționale prin intermediul circuitelor cerebrale ale recompensei – în special în zone precum striatumul ventral, cortexul orbitofrontal și insula. Aceste regiuni sunt bogate în receptori MOR, care, la activare, intensifică senzația de plăcere. Studiile anterioare au arătat că și muzica activează aceste circuite, însă dovezile despre implicarea directă a sistemului opioidergic erau indirecte sau inconsistente. Studiul de față a urmărit direct modularea receptorilor MOR în timp real, prin imagistică moleculară.

Despre studiu

Cercetarea a inclus 15 femei care au participat atât la examinări PET, cât și fMRI, și alte 33 de participante pentru validare comportamentală și măsurători fiziologice. Participantele au ascultat muzică auto-selectată – fragmente care le produceau plăcere intensă – în două sesiuni separate: una cu muzică și una de control, fără muzică. În sesiunile PET, a fost folosit radiotrasorul [11C]carfentanil, care se leagă specific de receptorii MOR. În timpul ascultării, s-au colectat date despre plăcerea subiectivă, apariția frisoanelor muzicale (chills), ritm cardiac și dilatarea pupilară.

În paralel, participanții au trecut printr-un protocol fMRI care a măsurat activitatea cerebrală în timpul ascultării muzicii versus stimuli sonori neutri. În plus, a fost evaluată relația dintre disponibilitatea MOR (determinată prin PET) și intensitatea răspunsurilor hemodinamice legate de plăcere (prin fMRI).

Rezultate

Plăcerea muzicală subiectivă a fost semnificativ mai mare în timpul sesiunii muzicale decât în condiția de control, fiind însoțită de un număr mediu de 6 frisoane muzicale per participant.
PET-ul a arătat o creștere a disponibilității MOR în condiția muzicală față de cea neutră, în regiuni-cheie implicate în recompensă și emoție: striatum ventral, amigdala, talamus, girusul orbitofrontal și trunchiul cerebral.
Frecvența frisoanelor muzicale s-a corelat negativ cu legarea [11C]carfentanil în nucleus accumbens, sugerând o eliberare endogenă de opioizi în această zonă în timpul experienței de plăcere muzicală intensă.
Datele fMRI au evidențiat activări asociate cu plăcerea în cortexul orbitofrontal, striatul dorsal, insulă, cortexul cingulat anterior, precum și în regiunile senzorio-motorii – susținând o implicare integrată a rețelelor de recompensă, emoție și motricitate.
Disponibilitatea de bază a receptorilor MOR (tonusul opioidergic) a prezis intensitatea răspunsurilor fMRI legate de plăcere în regiuni precum ACC, insulă, cortex auditiv și nucleus accumbens – ceea ce poate explica de ce unele persoane resimt plăcerea muzicală mai intens decât altele.
Răspunsurile fiziologice (dilatarea pupilară și creșterea ritmului cardiac) au confirmat activarea autonomă intensificată în timpul muzicii plăcute, sugerând un răspuns afectiv global.

Interpretare și implicații

Aceste rezultate oferă primele dovezi neurobiologice directe că plăcerea indusă de muzică este mediată de sistemul opioidergic endogen, în special prin eliberarea de opioizi în nucleus accumbens – un centru-cheie al recompensei. Astfel, muzica se aliniază ca recompensă hedonică la fel de potentă ca hrana sau conexiunea socială.

Mai mult, nivelul de bază al receptorilor MOR pare a fi un factor cheie care explică diferențele interindividuale în răspunsul afectiv la muzică – o descoperire cu potențial aplicativ în intervenții personalizate.

De asemenea, faptul că muzica, un stimul abstract, poate activa aceste circuite prin simpla audiție solitară întărește ideea că esteticul este integrat profund în biologia umană, cu implicații pentru sănătate mintală și terapie.

Concluzii

Studiul aduce dovezi solide că sistemul μ-opioidic joacă un rol central în plăcerea muzicală, alături de activări hemodinamice în rețelele emoționale și de recompensă. Aceste descoperiri deschid perspective importante pentru înțelegerea neurobiologică a artei și pentru dezvoltarea unor intervenții muzicale personalizate, în special pentru gestionarea durerii, depresiei sau tulburărilor de atașament.

Pe viitor, studiile clinice ar trebui să investigheze dacă muzicoterapia influențează semnificativ semnalizarea opioidergică, oferind beneficii tangibile în tulburările neuropsihiatrice sau durerea cronică. Aceasta reprezintă un nou pas în direcția unei medicine a plăcerii cu bază neurobiologică, în care estetica nu este un lux, ci un aliat terapeutic.

Data actualizare: 17-04-2025 | creare: 17-04-2025 | Vizite: 92

Bibliografie

Putkinen, V., Seppälä, K., Harju, H. et al. Pleasurable music activates cerebral µ-opioid receptors: a combined PET-fMRI study. Eur J Nucl Med Mol Imaging (2025). https://doi.org/10.1007/s00259-025-07232-z
Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

O proteină secretată de mușchi ar putea încetini progresul bolii Parkinson

O lucrare de cercetare recent publicată oferă informații cruciale cu privire la potențialul irsinei, o protein�...

Suplimentarea cu vitamina D ar putea reduce riscul de demență

Cercetările recente indică faptul că nivelurile scăzute de vitamina D, frecvent întâlnite în Marea Britanie,...

Impactul dietelor vegane și vegetariene asupra sănătății neurologice: o revizuire critică

Interesul față de dietele vegane și vegetariene a crescut semnificativ în ultimul deceniu, fiind alimentat de f...

Poluarea atmosferică în relație cu autismul
Efectele pozitive ale practicii yoga asupra durerilor cronice nespecifice de spate
Visăm și în timpul somnului non-REM, conform unui studiu
Utilizarea psilocibinei inițiază hiperconectivitatea în creier legată de efectele de modificare a ego-ului

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Muzica îmbunătățește abilitățile lingvistice ale bebelușului

Cercetările din cadrul Institutului de Învățare și de Științe ale Creierului (I-LABS) de la Universitatea di...

Creierul copiilor se dezvoltă mai repede datorită antrenamentului muzical

Cercetătorii din domeniul neuroștiințelor de la Institutul pentru Creier și Creativitate din cadrul Universită...

Nostalgia trezită de muzica tristă este asociată cu un nivel crescut de empatie

Cercetătorii din cadrul Universității din Durham (Anglia) și a Universității din Jyväskylä (Finlanda) au id...

De ce unele persoane nu reacționează emoțional la niciun tip de muzică?

Persoanele care știu să cânte la un instrument muzical au o viteză de reacție mai mare

Muzica veselă evocă mult mai ușor amintiri autobiografice

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

Anhedonie muzicală

intră pe forum