Aspirina, ineficientă în tratarea rinosinuzitei cronice cu polipoză nazală

Boala respiratorie exacerbată de antiinflamatoare nesteroidiene (BREA) este o afecțiune inflamatorie cronică caracterizată prin intoleranță la antiinflamatoare, astm și/sau rinosinuzită cronică cu polipi nazali (RSCPN). Această combinație definește un fenotip sever și dificil de tratat, asociat cu risc crescut de exacerbări astmatice și polipoză nazală recurentă, necesitând adesea intervenții chirurgicale repetate.
Deși evitarea antiinflamatoarelor este esențială, aceasta nu este suficientă pentru controlul simptomelor. Terapia cu aspirină după desensibilizare (TADS) este recomandată în cazurile severe, dar este asociată cu efecte adverse, în special gastrointestinale. Studiul de față investighează eficiența și siguranța TADS comparativ cu placebo, în cadrul unui trial clinic randomizat dublu-orb realizat în Finlanda.

Despre studiu

Designul și desfășurarea

Studiul a inclus 41 de pacienți adulți cu RSCPN necontrolată și astm, diagnosticați cu BREA. Dintre aceștia, 31 au fost supuși unei desensibilizări cu aspirină pe durata a 4 zile. Ulterior, participanții au fost randomizați în raport 2:1 pentru a primi aspirină 250 mg sau placebo timp de 11 luni.

Evaluările au inclus: calitatea vieții (SNOT-22), scorul de polipi nazali (SPN), controlul astmului (TCA), funcția pulmonară (volumul expirator forțat în 1 secundă - VEF1 și fluxul expirator maxim - FEM), capacitatea olfactivă (Bețișoare de mirosit), și controlul rinosinuzitei conform ghidului EPOS 2012.

Obiective și metode

• Obiectiv principal: Îmbunătățirea scorului SNOT-22.
• Obiective secundare: Reducerea SPN, îmbunătățirea TCA, VEF1, FEM și olfacției.
• Analize statistice: testele Mann–Whitney U, Wilcoxon, McNemar, modele liniare mixte și analize de supraviețuire Kaplan–Meier.

Rezultate

Evaluare generală

Nu s-au observat diferențe semnificative între grupurile ASA și placebo în evoluția parametrilor principali, cu excepția unei scăderi semnificative în grupul ASA la scorul total SNOT-22 (p = 0,0071). Subdomeniul nazal SNOT-22 a scăzut semnificativ în ambele grupuri.

Scorul SPN a prezentat o tendință nesemnificativă spre scădere doar în grupul ASA (p = 0,052). Alți parametri (TCA, VEF1%, FEM, oxid nitric expirat) nu s-au modificat semnificativ în niciunul dintre grupuri.

Analiza respondenților

Respondenții au fost definiți pe baza îndeplinirii a 3 din 4 criterii clinice după tratament. Doar 4 pacienți din grupul ASA au fost considerați respondenți. Aceștia au avut tendința de a avea un control astmatic mai slab la recrutare, sugerând posibila utilitate a TADS la pacienți cu forme mai severe de boală.

Efecte adverse și abandonuri

• 46,2% dintre pacienți au raportat efecte adverse (ASA: 56,3%, placebo: 30%).
• 18,8% dintre pacienții din grupul ASA au întrerupt tratamentul din cauza reacțiilor adverse.
• Principalele simptome: respiratorii, tendință la sângerare, simptome gastrointestinale.
• Nu au existat diferențe semnificative în frecvența exacerbărilor sau necesarul de corticosteroizi orali între grupuri.

Interpretari

Studiul nu a evidențiat un avantaj statistic semnificativ al TADS comparativ cu placebo în îmbunătățirea simptomelor sau controlului bolii. Totuși, tendințele observate în scorurile SNOT-22 și SPN sugerează un efect modest benefic al aspirinei la unii pacienți.

Doza relativ mică de ASA (250 mg) și lipsa intervenției chirurgicale anterioare ar putea limita eficacitatea. De asemenea, numărul mic de pacienți reduce puterea statistică. Totuși, rezultatele sunt comparabile cu alte studii care utilizează doze similare și oferă date utile pentru meta-analize viitoare.

Concluzii

• Terapia cu aspirină după desensibilizare nu a demonstrat superioritate față de placebo în acest studiu pentru majoritatea pacienților cu RSCPN, astm și BREA.
• O parte dintre pacienți pot beneficia de terapia cu aspirină după desensibilizare, dar selecția atentă este necesară.
• Frecvența efectelor adverse și rata crescută de abandon sugerează un echilibru dificil între beneficii și tolerabilitate.
• Studiile viitoare ar trebui să compare terapia cu aspirină după desensibilizare direct cu terapiile biologice, luând în calcul și cost-eficiența.

Pe măsură ce terapiile biologice devin standardul în tratamentul BREA sever, rolul terapiei cu aspirină după desensibilizare trebuie reevaluat în funcție de eficacitate, siguranță și costuri.