Avantajele gătitului la presiune crescută (cu oala sub presiune)

Avantajele gătitului la presiune crescută (cu oala sub presiune)

Prima oală sub presiune a fost inventată de un fizician francez la sfârșitul secolului al 17-lea. Designul său a fost reinventat pe rând de germani, spanioli și americani, modelul lansat în 1939 de americani fiind și cel care s-a răspândit în toată lumea.

Cum funcționează oalele sub presiune?

Într-o oală obișnuită punctul de fierbere al apei este de 100 grade Celsius, temperatura mâncării depinzând de punctul de fierbere, excesul de abur fiind eliminat prin evaporare.

Într-o oală închisă, cum este cea sub presiune, punctul de fierbere al apei crește direct proporțional cu presiunea. La o presiune de un bar (aproximativ 0,98 de atmosfere) peste presiunea atmosferică (1 atm) apa din oala sub presiune va avea o temperatură de 121 grade Celsius. Astfel, alimentele preparate la o astfel de oală sunt gătite mult mai repede. Carnea de oaie sau vită și legumele care necesită un timp îndelungat de fierbere sau de câștigat cel mai mult de pe urma folosirii oalei sub presiune. (1)

Care sunt beneficiile gătitului la presiune crescută?

Gătitul la presiune crescută are o mulțime de beneficii atât practice pentru viața de zi cu zi cât și pentru sănătate.

Reduce substanțele dăunătoare

Pentru început, un studiu a arătat că gătitul la presiune crescută poate reduce aflatoxinele (o specie de fungi din familia Aspergillus) din orez cu până la 78-88%. (2)

Gătitul în oala sub presiune contribuie la eliminarea a doi compuși toxici, acrilamida și aminele heterociclice, care apar la folosirea altor metode de preparare a mâncării. (8, 9, 10, 11)

De asemenea, oala sub presiune poate lupta împotriva lectine și a acidului pitic, două substanțe prezente în cereale, diverse legume și produse precum quinoa care se leagă de minerale și le contribuie la blocarea digestiei lor. (12, 13, 14)

În plus, un studiu a arătat că atunci când lași la muiat mazăre de cu seară apoi îl gătești prin fierbere, cantitatea de acid pitic este redusă cu 29%. Atunci când mazărea este gătită la presiune crescută, însă, acest anti-nutrient este diminuat cu 54%. În cazul lactinei, rezultatele cercetătorilor au fost similare. (15, 16)

Contribuie la păstrarea substanțelor nutritive

Dacă în cazul gătitului obișnuit, vitaminele și mineralele din legume se pierd în momentul fierberii, în cazul oalei sub presiune, mâncarea nu doar că este pregătită mai repede ci continuă să fie încărcată de substanțe nutritive. De exemplu, un studiu publicat în Plant Foods for Human Nutrition a arătat că gătitul la presiune crescută ajută la păstrarea vitaminei C și a beta-carotenului din spanac și amarant. (3)

Un alt studiu a descoperit că gătitul la oala sub presiune contribuie la reținerea a 90% din vitamina C. Prin comparație, simpla fierbere a reținut 66% din vitamina C iar gătitul al abur, 78%. (4)

De asemenea, un studiu care s-a concentrat asupra efectelor gătitului la presiune crescută asupra unor preparata precum mazărea, lintea și năutul a concluzionat că gătitul obișnuit scade capacitatea antioxidantă în timp ce oala sub presiune ar putea chiar crește valoarea antioxidantă a acestor legume. (5)

Mai mult, un alt studiu a arătat că gătitul la presiune crescută crește nivelul fenolilor (cu rol antioxidant) benefici din banane. (6, 7)

Crește gradul de digestibilitate al proteinelor

Un alt beneficiu al gătitului la presiune crescută vizează creșterea gradul de digestibilitate al proteinelor.

Un studiu a arătat că atunci când apelezi la gătitul la presiune ridicată, proteinele din mazăre sunt procesate de către organism în proporție de 84% în timp ce în cazul în care lași mazărea la muiat de cu seară și apoi o gătești prin fierbere gradul de procesare este de 81%. Merită menționat că atunci când mazărea nu a fost lăsată peste noapte la muiat, gradul de procesare a scăzut la 74% în cazul preparatului gătit prin fierbere clasică. (17)

De asemenea, carnea devine mult mai fragedă atunci când este gătită în oala cu presiune iar proteinele din orez și fasolea devin mult mai ușor digerabile. (18, 19, 20)

Alte avantaje ale gătitului la presiune crescută încă nedemonstrate științific dar demne de știut pot fi văzute mai jos: (21)

  • Faci economie de timp și bani – cu ajutorul unei oale sub presiune poți găti un pui întreg în doar 30 minute, porc sau vită în puțin peste 90 minute, broccoli în mai puțin de 10 minute. Unele modele de oale sub presiune vin cu accesorii care te ajută să gătești mai multe preparate în același timp. Unele persoane chiar mărturisesc că timpul dedicat gătitului a fost diminuat cu 70%.
  • Bucătăria este mai rece – gătitul clasic crește riscul ca mirosul de mâncare să ajungă în celelalte camere și crește temperatura în bucătărie. În zilele caniculare de vară, se poate resimți acest lucru cel mai bine. Prin comparație, oala sub presiune reține căldura și aburii contribuind la menținerea temperaturii normale a încăperii.
  • Nu mai este nevoie de așa multă curățenie – gătitul clasic poate implica stropirea aragazului și a spațiilor adiacente, eventual pătarea covorului. Aceste lucruri devin doar amintiri neplăcute atunci când folosești o oală sub presiune. Mâncare nu dă pe afară iar aragazul rămâne la fel de curat ca înainte de a te apuca de gătit.


Gătitul la presiune crescută poate avea reale beneficii pentru sănătate și pentru viața de zi cu zi (reduce timpul necesar gătitului, timpul acordat curățeniei etc). Carnea, legumele, și chiar fructele (dacă vrei să le pui la conserve) pot fi preparate în mai puțin de două ore.


Data actualizare: 04-12-2018 | creare: 04-12-2018 | Vizite: 144
Bibliografie
1. What Is Pressure Cooking, and What Does It Do? A Pressure Cooker FAQ. https://www.thekitchn.com/a-primer-on-pressure-cooking-193715
2. Effect of Pressure Cooking on Aflatoxin B1 in Rice . https://pubs.acs.org/doi/abs/10.1021/jf053007e
3. Effect of home processing on ascorbic acid and β-carotene content of spinach (Spinacia oleracia) and amaranth (Amaranthus tricolor) leaves. https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01089261
4. The Influence of Processing and Preservation on the Retention of Health‐Promoting Compounds in Broccoli. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1750-3841.2006.00258.x
5. Effect of soaking, boiling, and steaming on total phenolic contentand antioxidant activities of cool season food legumes. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26050159
6. Influence of pressure cooking on antioxidant activity of wild (Ensete superbum) and commercial banana (Musa paradisiaca var. Monthan) unripe fruit and flower. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4190244/
7. Bioactive compounds in banana and their associated health benefits – A review. https://www.researchgate.net/publication/299578375_Bioactive_compounds_in_banana_and_their_associated_health_benefits_-_A_review
8. Determination of Heterocyclic Amines and Acrylamide in Agricultural Products with Liquid Chromatography-Tandem Mass Spectrometry. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4609972/
9. Acrylamide in food: mechanisms of formation and influencing factors during heating of foods. https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/110264802762225273
10. Heterocyclic amines: human carcinogens in cooked food? https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11894761
11. Food Processing and Maillard Reaction Products: Effect on Human Health and Nutrition. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4745522/
12. Effect of soaking, cooking and germination on the oligosaccharide content of selected Nigerian legume seeds. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10898479
13. Reduction of phytic acid and enhancement of bioavailable micronutrients in food grains. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4325021/
14. A review phytic acid: As antinutrient or nutraceutical. http://www.phytojournal.com/archives/2017/vol6issue6/PartV/6-6-208-319.pdf
15. Effect of domestic processing and cooking methods on phytic acid and polyphenol contents of pea cultivars (Pisum sativum). https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01088088?LI=true#page-1
16. Effects of Processing on the Reduction of β‐ODAP (β‐N‐Oxalyl‐L‐2,3‐diaminopropionic acid) and Anti‐Nutrients of Khesari Dhal, Lathyrus sativus. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/%28SICI%291097-0010%28199605%2971%3A1%3C50%3A%3AAID-JSFA545%3E3.0.CO%3B2-J
17. Protein digestability of vegetables and field peas (Pisum sativum). https://link.springer.com/article/10.1007%2FBF01088463?LI=true#page-1
18. Observations on some chemical and physical characteristics of buffalo meat. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0309174094901481
19. Effect of domestic processing methods on the starch, non-starch polysaccharides and in vitro starch and protein digestibility of three varieties of rice with varying levels of amylose. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0308814600000418
20. Antinutrients and protein digestibility (in vitro) of mungbean as affected by domestic processing and cooking. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0308814689900034
21. Top 6 Benefits of Pressure Cooking. https://learn.eartheasy.com/articles/top-6-benefits-of-pressure-cooking/
Alte articole din aceeași secțiune:

Aplicația Activ (by ROmedic)
Vrei să fii sănătos? Vrei să slăbești? Vrei sa fii în formă și să arăți bine? Vrei să te simți bine în corpul tău? Atunci trebuie să faci eforturi. Aplicația web "Activ" te ajută să fii consecvent în lupta pentru sănătatea ta.

Accesează gratuit Aplicația
Accept cookies Informare Cookies Site-ul ROmedic.ro foloseşte cookies pentru a îmbunătăţi experienţa navigării, a obține date privind traficul și performanța site-ului și a livra publicitate mai eficient.
Găsiți informații detaliate în Politica cookies și puteți gestiona consimțământul dvs din Setări cookies.