Bacteriile benefice împotriva depresiei

Conform oamenilor de știință, în cadrul unor studii anterioare s-a evidențiat faptul că persoanele care suferă de depresie prezintă un număr mai mare de probleme de natură digestivă și că animalele de laborator, în urma eliminării microflorei bacteriene intestinale, dezvoltă un comportament ce se aseamănă cu depresia caracteristică oamenilor.
Studiul a fost realizat prin urmărirea efectelor probioticelor asupra evoluției depresiei asupra pacienților internați la Clinicile de Psihiatrie Universitare din Basel, jumătate dintre ei primind pastile cu astfel de bacterii benefice, iar cealaltă jumătate primind placebo. Evaluarea potențialelor modificări a fost realizată la începutul studiului, la sfârșitul celor 31 de zile de tratament și după patru săptămâni de la finalizarea acestuia. Specialiștii afirmă că, în urma experimentului, s-a constat faptul că toți participanții au înregistrat o ameliorare a simptomelor depresiei, în contextul în care aceștia au urmat și tratamente clasice antidepresive. Cu toate acestea, persoanele care au primit, în paralel, probiotice au beneficiat de ameliorări și mai impresionante ale depresiei, spre deosebire de grupul de control care a primit placebo.
Pe de altă parte, efectul benefic al probioticelor, care a fost tradus clinic prin o acumulare de bacterii lactice la nivel intestinal, a înregistrat o scădere în decursul celor patru săptămâni de la finalizarea experimentului, ceea ce a determinat o reapariție a simptomelor depresiei pe care pacienții le-au prezentat la început. Anna-Chiara Schaub, unul dintre autorii principali ai studiului, afirmă că motivul pentru care această schimbare nu a fost pe termen lung ar putea fi asociată cu faptul că flora microbiană intestinală nu se poate stabiliza într-un timp atât de scurt.
De asemenea, o altă modificare pe care oamenii de știință au observat-o în urma administrării de probiotice a fost la testele de evaluare a activității cerebrale atunci când pacienților li se dau spre observație figuri umane neutre sau înfricoșate. Prin intermediul imagisticii de tip RMN, s-a evidențiat faptul că persoanele care au primit placebo nu au înregistrat modificări, în timp ce creierul pacienților care primiseră probiotice semăna cu cel al unei persoane care nu suferă de depresie.
sursa: Science Daily
foto: Kristina Tripkovic, unsplash
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Impactul timpului de ședere și a activității fizice asupra sănătății mintale în timpul pandemiei COVID-19
- Metoda de învățare ce protejează memoria de efectele stresului
- Legătura dintre microbiota intestinală la sugari și dezvoltarea cognitivă
- Reacția zilnică la durerea partenerului îi influențează acestuia recuperarea
- Se vindeca depresia la cei cu schizofrenie?
- Se pot folosi concomitent doua probiotice?
- Probiotice
- Administrare probiotice in sarcina
- Linex : Cat timp se ia ?